STUDIU. DUȚULESCU: Un model teritorial leagă corupția estimată de educație, salarii și dezvoltare
STUDIU. DUȚULESCU: Educația și salariile, asociate cu nivelul corupției din județele României

Diferențele teritoriale ale corupției estimate pot fi analizate prin aceleași instrumente folosite pentru studierea disparităților economice: indicatori comparabili, regresii și un scor agregat. Aceasta este abordarea propusă de cercetarea care găsește cea mai puternică asociere între corupție și ponderea persoanelor cu studii superioare, urmată de salariul mediu.

Studiul, intitulat „Corruption in Romania”, îi are ca autori pe Silviu Duțulescu și Ileana Nișulescu-Ashrafzadeh și a fost publicat în Audit Financiar în 2016. Obiectivul este măsurarea și cartografierea diferențelor dintre cele 41 de județe și București, pe fondul dezvoltării economice eterogene a regiunilor României.

Variabila dependentă și baza de date

Cercetătorii au folosit drept variabilă principală ponderea persoanelor condamnate pentru corupție, raportată la 10.000 de locuitori. Informațiile privind activitatea Direcției Naționale Anticorupție au fost preluate din datele puse la dispoziție de Societatea Academică din România și Romaniacurata.ro. Au fost utilizate, de asemenea, baze de date și analize de la gandul.info și date ale Institutului Național de Statistică.

Variabilele explicative au fost salariul mediu net din 2014, exprimat în raport cu media națională, ponderea persoanelor cu studii superioare, ponderea fondurilor europene absorbite și durata medie a pedepsei pentru o persoană condamnată pentru corupție. În tabelul de date, salariul este exprimat procentual, iar pedeapsa în luni.

Autorii au rulat câte o regresie pentru fiecare variabilă independentă, folosind Microsoft Excel. Coeficienții de corelație au stat la baza unui scor pentru fiecare unitate teritorială. Scorurile au fost apoi utilizate pentru clasificarea în zonele A, B și C. În interpretarea lucrării, zona A indică rate estimate mai reduse ale corupției, zona B un nivel intermediar, iar zona C rate mai ridicate.

Rezultatele statistice și clasificarea

Concluzia centrală a comparației statistice este că variabila educațională are cea mai puternică asociere cu dimensiunea estimată a corupției. Salariul mediu are, la rândul său, o valoare considerată foarte bună de autori, în timp ce fondurile europene înregistrează cea mai scăzută corelație dintre cele patru variabile.

Clasamentul este condus de București, cu 44,2834 puncte. Ilfov, Timiș și Cluj urmează cu 35,8225, 32,6375 și 32,0209 puncte. La celălalt capăt se află Maramureș, Vaslui și Harghita. Amplitudinea dintre scorul maxim și cel minim este de 15,2237 puncte pentru județe și ajunge la 23,6846 după includerea Bucureștiului. Media este de 25,3026 puncte pentru județe și de 25,7545 cu Bucureștiul inclus.

Pentru zona A, media scorurilor este 29,7850, față de 24,4659 în zona B și 21,9772 în zona C. Studiul observă că zona A cuprinde județele cele mai bogate, iar zona C este concentrată în principal în Moldova. Diferențele interne sunt mai ample în zona A decât în zonele B și C.

Fondurile europene și interpretarea economică

Absorbția fondurilor europene nu a avut o asociere la fel de puternică precum educația sau salariul. Totuși, distribuția pe zone este relevantă în cadrul descrierii economice a autorilor: unitățile din zona A au atras 45,08% din totalul absorbției României în 2014, cele din zona B 33,48%, iar cele din zona C 21,44%.

Studiul compară Vasluiul cu Sibiul. Vasluiul avea un salariu mediu de 74,28% din media națională, o pondere de 6,46% a persoanelor cu studii superioare și o absorbție de 0,74% din totalul fondurilor europene. Sibiul atrăgea de peste patru ori mai multe fonduri și avea de două ori mai mulți absolvenți de studii superioare, potrivit datelor analizate.

Durata medie a pedepsei pentru condamnări de corupție era de 32,92 luni la nivelul întregii analize, apropiată de valoarea Bucureștiului, de 32,61 luni. Mediile pe zone erau de 36,49 luni în zona A, 33,21 luni în zona B și 29,07 luni în zona C. Acest indicator a fost inclus în model, fără ca studiul să stabilească o relație cauzală între durata pedepselor și nivelul corupției.

Ce nu poate demonstra analiza

Rezultatele trebuie citite ca asocieri statistice teritoriale, nu ca demonstrații ale unor mecanisme cauzale. Ponderea persoanelor condamnate reflectă cazurile ajunse la condamnare și nu poate fi echivalată automat cu incidența reală a tuturor actelor de corupție. În plus, autorii recunosc particularitățile Bucureștiului și faptul că fenomenul are și componente sociale și instituționale.

Cercetarea propune, pentru un demers ulterior, includerea PIB-ului pe locuitor, a indicelui de creștere a prețurilor și a puterii de cumpărare. Aceste completări ar putea permite o evaluare mai detaliată a legăturii dintre nivelul de trai, potențialul economic și estimarea corupției la nivel județean.

Sursa: Corruption in Romania

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate