

Într-o economie agricolă, datele despre efective, exploatații și focare nu sunt doar o chestiune administrativă. Ele stau la baza supravegherii bolilor și a evaluărilor de risc. Un raport al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA) inventariază sursele acestor date din România, fără să calculeze costuri, pierderi sau efecte asupra piețelor. Concluzia centrală este instituțională: informația este distribuită între autorități și servicii diferite, cu responsabilități distincte.
Studiul „Data sources on animal diseases: Country Card of Romania”, semnat de Cristina Rapagnà și Gianluca Rossi, a fost publicat în EFSA Supporting Publications în 2021. Raportul face parte din proiectul SIGMA, prin care EFSA urmărește să armonizeze colectarea, transmiterea, validarea și raportarea datelor despre bolile și populațiile de animale.
EFSA explică faptul că, înaintea procesului de armonizare, datele erau colectate ad-hoc. Transmiterea se făcea în principal prin schimburi de e-mail, fișiere Microsoft Excel sau XML, ceea ce putea consuma timp și putea favoriza erori ori raportarea incorectă a unor variabile. Proiectul SIGMA, planificat inițial pentru perioada 24 noiembrie 2018–30 septembrie 2021, urmărește un model comun pentru activități diferite de colectare.
În această etapă, EFSA s-a concentrat pe trei boli: pesta porcină africană, gripa aviară și dermatoza nodulară contagioasă. Populațiile asociate analizei sunt porcinele, păsările și bovinele. Cartografierea nu urmărește să stabilească o ierarhie economică între sectoare, ci să identifice autoritățile centrale care dețin sau gestionează date despre focare, supraveghere, rezultate de laborator, animale și locurile în care acestea sunt ținute.
Pentru România, sursa centrală este Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. În cadrul acesteia, raportul indică Direcția Generală Controale Oficiale, prin Serviciul Identificare și Înregistrare Animale, precum și Direcția Generală Sănătatea și Bunăstarea Animalelor, inclusiv Serviciul de Control al Bolilor.
Serviciul de Identificare și Înregistrare a Animalelor gestionează date privind populațiile, fermele, piețele, exploatațiile, carantinele și centrele genetice pentru bovine și porcine. Pentru bovine, înregistrările populației sunt la nivel individual. În exploatațiile comerciale de porcine se utilizează un tatuaj cu codul exploatației, în timp ce porcii din gospodării sunt identificați individual.
Serviciul de Control al Bolilor gestionează date despre supraveghere, focare și rezultate de laborator pentru cele trei boli analizate. Potrivit raportului, pentru păsări, același serviciu deține și date despre populații, piețe, ferme, exploatații, incubatoare și spații de carantină. Direcția Generală pentru Siguranța Alimentelor, prin structura dedicată siguranței alimentelor de origine animală, deține date despre unitățile alimentare, în special abatoare.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale apare, la rândul său, ca sursă de date privind pășunile și ca deținător parțial de informații pentru anumite specii de interes economic. Raportul localizează atât autoritatea sanitar-veterinară, cât și ministerul în București.
„Country Card” este construită pe baza răspunsurilor României la un chestionar EUSurvey și a clarificărilor ulterioare. Țara a indicat structura autorităților și relațiile ierarhice, iar conținutul final a fost validat înainte de publicare. Documentul cuprinde o reprezentare grafică simplificată, o descriere și tabele detaliate.
Tabelele asociază tipurile de exploatații cu autoritățile responsabile. Fermele și centrele genetice pentru bovine și porcine sunt legate de serviciul de identificare și înregistrare. Incubatoarele și exploatațiile de păsări țin de serviciul de control al bolilor. Pășunile sunt asociate Ministerului Agriculturii, iar abatoarele Direcției pentru Siguranța Alimentelor de Origine Animală. Pentru expoziții și centre științifice apar responsabilități ale structurilor de controale oficiale și de sănătate și bunăstare a animalelor.
Limita esențială este obiectul cercetării. Studiul nu oferă serii statistice privind numărul focarelor, nu estimează impactul asupra producției sau prețurilor și nu analizează performanța economică a instituțiilor. El descrie situația administrativă și competențele existente la data aprobării raportului. Participarea țărilor la activitatea de cartografiere a fost voluntară, iar EFSA precizează că datele nu erau încă pe deplin armonizate și transmiterea lor nu era automatizată.
În consecință, valoarea economică a raportului este una de infrastructură informațională: înainte ca datele să poată fi comparate și folosite eficient în evaluări, trebuie știut cine le produce, unde sunt păstrate și ce tip de informație acoperă. Raportul despre România oferă această hartă, fără a transforma însă cartografierea instituțională într-o măsurare a riscului sau a pierderilor din agricultură.
Sursa: Data sources on animal diseases:Country Card of Romania







