Un nou scandal zguduie sistemul bancar din România, după apariția raportului preliminar al Consiliul Concurenței privind modul de stabilire a indicelui ROBOR. Documentul indică suspiciuni serioase de înțelegeri între bănci pentru influențarea nivelului dobânzilor, ceea ce ar fi afectat direct milioane de români cu credite. Practic, ceea ce ar trebui să fie un indicator al pieței ar fi fost transformat într-un mecanism controlat de cei care profită de pe urma lui.
Investigația, începută încă din 2022, vizează exact această posibilă practică concertată: fixarea coordonată a ROBOR de către cele 10 bănci participante la stabilirea sa. Autoritatea de concurență a transmis deja concluziile preliminare instituțiilor implicate, urmând o etapă de audieri înaintea unei decizii finale. Suspiciunea centrală este că băncile nu ar fi acționat independent, ci ar fi schimbat informații pentru a influența nivelul dobânzilor în mod artificial.
Miza este uriașă. ROBOR stă la baza dobânzilor pentru creditele în lei, iar orice creștere artificială a acestuia se traduce direct în rate mai mari pentru populație și firme. În cazul în care suspiciunile se confirmă, băncile riscă amenzi de până la 10% din cifra de afaceri, adică sume de ordinul sutelor de milioane de euro. Practic, vorbim despre un posibil transfer masiv de resurse financiare dinspre debitori către instituțiile de credit, realizat prin distorsionarea unui indicator esențial al pieței.
Totuși, autoritățile nu au dat încă un verdict final. Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a precizat clar că raportul actual este doar o etapă intermediară și că urmează audieri și analize înainte de o decizie definitivă. Cu toate acestea, simplul fapt că există un astfel de raport oficial confirmă că suspiciunile nu mai pot fi ignorate.
Însă apare o întrebare esențială, de natură economică și juridică: în ipoteza în care se confirmă prejudicierea consumatorilor, iar sancțiunile aplicate băncilor se varsă la bugetul de stat sub formă de amenzi, prin ce mecanisme își pot recupera efectiv debitorii pierderile suferite? În mod tradițional, dreptul concurenței nu prevede o compensare automată a consumatorilor, ci doar sancționarea comportamentului anticoncurențial. Astfel, recuperarea prejudiciilor ar presupune, în mod realist, acțiuni individuale sau colective în instanță, dificil de inițiat și de probat la scară largă. În absența unor instrumente eficiente de despăgubire directă, există riscul ca dezechilibrul produs să fie corectat doar formal, prin amenzi administrative, în timp ce costul real suportat de populație rămâne, în mare parte, nerecuperat.
