Pesta porcină africană a lovit dur România, dar adevărata problemă este mai veche: fermele românești de porci au devenit aproape inexistente. Țara care ar fi putut să își asigure singură carnea pentru populație a ajuns dependentă de importuri.
În loc să avem ferme puternice, abatoare moderne, procesare locală și lanțuri alimentare românești, avem focare, restricții, birocrație și incapacitate administrativă. Statul nu a reușit să protejeze sectorul, nu a reușit să îl refacă și nu a reușit să ofere fermierilor un cadru stabil pentru investiții.
Pesta porcină africană nu a distrus doar animale. A distrus încrederea fermierilor. Mulți au renunțat, alții nu mai au curaj să investească, iar micii crescători se simt abandonați între controale, reguli schimbătoare și lipsa sprijinului real.
Între timp, România importă carne de porc masiv, iar banii românilor susțin fermele altora. Este absurd să avem cereale, teren agricol și oameni pricepuți, dar să nu mai putem susține propriul sector zootehnic.
O țară care nu își produce hrana devine vulnerabilă. România are nevoie de ferme românești refăcute, biosecuritate reală, despăgubiri corecte, abatoare locale și procesare internă. Fără zootehnie, agricultura rămâne incompletă, iar satul românesc se stinge.
