Dr. ing. Marius Lulea, președintele Institutului pentru Politici Economice și Publice, a declarat că mediul economic din România s-a deteriorat accelerat după anul 2020, iar dezechilibrele acumulate afectează atât companiile, cât și puterea de cumpărare a salariaților.

„După 2020, mediul economic pentru afacerile și salariații din România s-a degradat accelerat. Inflația a devenit galopantă, risipa publică a explodat, iar producția locală s-a prăbușit sub presiunea importurilor subvenționate, într-o formă sau alta, ceea ce a generat un deficit comercial uriaș”, a spus Marius Lulea.

Declarația sa vizează deteriorarea simultană a mai multor componente importante ale economiei. Inflația ridicată reduce puterea de cumpărare, majorează costurile firmelor și îngreunează planificarea investițiilor. În același timp, extinderea cheltuielilor publice fără o creștere corespunzătoare a capacității productive amplifică dezechilibrele bugetare și dependența de împrumuturi.

Deficitul comercial reflectă diferența dintre valoarea bunurilor importate și cea a bunurilor exportate. Importurile nu reprezintă, în sine, un fenomen negativ, însă devin o vulnerabilitate atunci când producția internă pierde constant teren, iar exporturile nu reușesc să compenseze consumul de produse fabricate în alte economii.

Marius Lulea a susținut că problemele economice sunt amplificate de slăbirea instituțiilor publice, de birocrație și de lipsa predictibilității juridice.

„Birocrația și corupția au ajuns la cote alarmante, statul de drept este mai degrabă mimat, iar justiția funcționează adesea selectiv și sub influență politică. Anularea alegerilor prezidențiale a afectat grav încrederea în democrație. Sunt indicatori mai mult decât suficienți pentru ca orice stat să ajungă în categoria «junk»”, a declarat președintele Institutului pentru Politici Economice și Publice.

Ratingul de țară nu este influențat doar de nivelul datoriei publice, de deficitul bugetar sau de ritmul creșterii economice. Agențiile de rating iau în calcul și stabilitatea politică, eficiența administrației, predictibilitatea legislației, calitatea instituțiilor și capacitatea statului de a adopta măsuri credibile în perioade dificile.

Pentru investitori, birocrația și corupția se transformă în costuri suplimentare și în riscuri greu de estimat. Modificările fiscale frecvente, autorizările întârziate, aplicarea neuniformă a legii și lipsa încrederii în justiție pot determina amânarea investițiilor sau orientarea capitalului către alte state.

În opinia lui Marius Lulea, România riscă să devină tot mai puțin atractivă pentru investițiile importante, în lipsa unor reforme capabile să refacă încrederea în instituțiile statului.

„În aceste condiții, este greu să recomanzi unui investitor important să vină în România, cu atât mai mult cu cât partidele care au adus țara în această situație nu iau măsurile necesare pentru refacerea încrederii în stat, ci acționează, de cele mai multe ori, în sens contrar”, a avertizat acesta.

România dispune în continuare de avantaje economice importante, precum poziția geografică, apartenența la piața europeană, resursele naturale și potențialul existent în agricultură, energie, industrie, construcții și tehnologie. Aceste avantaje pot fi însă diminuate de instabilitatea fiscală, de infrastructura insuficientă și de funcționarea defectuoasă a administrației.

Un investitor analizează nu doar costul forței de muncă sau dimensiunea pieței, ci și stabilitatea regulilor. Predictibilitatea fiscală, protejarea proprietății, respectarea contractelor și independența justiției sunt elemente esențiale în alegerea unei destinații pentru capital.

Marius Lulea a criticat și modul în care agențiile internaționale continuă să mențină România deasupra nivelului nerecomandat investițiilor, apreciind că evaluările sunt prea optimiste în raport cu situația reală.

„Agențiile de rating mențin România deasupra categoriei «junk» mai degrabă dintr-un optimism exagerat și datorită înțelegerilor cu creditorii internaționali. Aceștia nu vor să recunoască faptul că mașina cumpărată este un hârb și încearcă să o țină în circulație până când vor găsi alți naivi dispuși să investească, pentru a-și mai recupera din pierderi”, a declarat acesta.

Comparația folosită exprimă ideea că menținerea ratingului ar putea fi influențată și de dorința creditorilor existenți de a evita o deteriorare bruscă a percepției asupra României. O retrogradare în categoria „junk” ar putea determina creșterea costurilor de finanțare, reducerea accesului la capital și retragerea unor investitori instituționali care au reguli stricte privind plasamentele în state cu rating nerecomandat investițiilor.

Refacerea încrederii presupune reducerea deficitului bugetar, stabilizarea legislației fiscale, limitarea risipei publice, simplificarea procedurilor administrative și sprijinirea producției interne. În lipsa unor măsuri credibile, avantajele economice ale României riscă să fie anulate de slăbiciunile instituționale și de dezechilibrele acumulate.

Dr. ing. Marius Lulea este președintele Institutului pentru Politici Economice și Publice, organizație care desfășoară activități de cercetare și analiză în domeniul economiei, politicilor publice și funcționării instituțiilor statului.