Reforma salarizării unitare în sectorul public continuă să fie una dintre cele mai amânate măsuri economice și administrative din România. Deși noua lege a salarizării a fost prezentată încă din 2023 drept un obiectiv esențial pentru modernizarea administrației și pentru îndeplinirea unor angajamente asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), proiectul a fost amânat succesiv de fiecare guvern.

Între timp, sistemul actual a rămas fragmentat, cu numeroase excepții, sporuri și diferențe salariale între instituții și categorii profesionale. Specialiștii susțin că lipsa unei reforme coerente afectează predictibilitatea cheltuielilor bugetare și îngreunează gestionarea resurselor umane din sectorul public.

Pe de altă parte, autoritățile invocă impactul bugetar ridicat al unei noi grile de salarizare și necesitatea încadrării în țintele de deficit bugetar. În contextul presiunilor asupra finanțelor publice, orice modificare amplă a salariilor trebuie corelată cu resursele disponibile și cu măsurile de consolidare fiscală.

Economiștii avertizează că amânarea repetată a reformei prelungește incertitudinea pentru sute de mii de angajați din sectorul public și menține un sistem de salarizare criticat de ani de zile pentru lipsa de uniformitate și transparență. Astfel, una dintre cele mai importante reforme administrative ale ultimului deceniu rămâne, cel puțin pentru moment, în stadiul de promisiune.