În timp ce industria și comerțul pierd teren, construcțiile au ajuns unul dintre principalele puncte de sprijin ale economiei românești. În aprilie, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu peste 20% comparativ cu aceeași lună din 2025, iar în primele patru luni ale anului avansul a fost de aproape 12%.
Evoluția este importantă deoarece vine într-un moment în care numeroase alte sectoare se confruntă cu stagnare sau scădere. Investițiile în infrastructură, proiectele finanțate din fonduri europene și lucrările publice au devenit astfel esențiale pentru menținerea activității economice.
Bugetul pentru 2026 prevede cheltuieli pentru investiții de peste 160 de miliarde de lei, o parte importantă fiind legată de fondurile europene. Este o sumă foarte mare, dar adevărata provocare nu este doar alocarea banilor, ci capacitatea administrației de a-i transforma în proiecte finalizate.
Pentru economie, efectele investițiilor în infrastructură se propagă mult dincolo de șantiere. Sunt stimulate firmele de construcții, producătorii de materiale, transportatorii, proiectanții și numeroși furnizori locali. În același timp, autostrăzile, căile ferate și infrastructura energetică pot reduce ulterior costurile suportate de companii.
Riscul apare însă dacă economia ajunge excesiv de dependentă de investițiile statului. Pentru o dezvoltare sustenabilă este nevoie și de revenirea investițiilor private, de industrie competitivă și de companii capabile să producă bunuri cu valoare adăugată mai mare.
Construcțiile țin momentan o parte importantă din economie în mișcare. Întrebarea este dacă România va folosi acest val de investiții pentru a construi baza unei economii mai productive sau dacă efectul se va termina odată cu marile programe de finanțare.
