Referendumul reprezintă una dintre cele mai puternice forme prin care cetățenii își exprimă direct voința. Într-o democrație funcțională, rezultatul unui referendum ar trebui să constituie un angajament pentru întreaga clasă politică. În România, însă, există sentimentul că referendumurile sunt folosite în campaniile electorale pentru a mobiliza electoratul, iar după încheierea alegerilor sunt uitate.

Cel mai cunoscut exemplu este referendumul din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 și trecerea la un Parlament unicameral. Milioane de români au transmis atunci un mesaj clar: își doresc un stat mai suplu, mai eficient și mai responsabil în cheltuirea banului public. La peste 15 ani de la acel vot, limita de 300 de parlamentari nu a fost pusă în aplicare, iar reformele de fond pe care mulți le-au asociat cu acel referendum nu s-au materializat.

Pentru mulți cetățeni, acel vot nu era doar despre numărul parlamentarilor. El exprima dorința unei reforme administrative mai ample, a reducerii risipei publice, a diminuării birocrației și a unui stat care să funcționeze mai eficient și mai aproape de cetățean. Lipsa unor progrese vizibile a alimentat percepția că interesele politice au prevalat în fața voinței populare.

Atunci când rezultatul unui referendum este ignorat ani la rând, încrederea în instituțiile democratice este afectată. Cetățenii ajung să se întrebe dacă votul lor produce cu adevărat schimbări sau dacă este valorificat doar atunci când servește unor obiective electorale.

Democrația nu înseamnă doar organizarea de alegeri și referendumuri, ci și respectarea voinței exprimate de cetățeni. Un stat care cere participarea oamenilor la vot are și obligația de a trata cu seriozitate rezultatul acelui vot. În caz contrar, distanța dintre clasa politică și societate se adâncește, iar încrederea în instituțiile statului continuă să se erodeze.

Referendumul pentru 300 de parlamentari rămâne unul dintre cele mai puternice simboluri ale acestei rupturi. Nu doar pentru că o decizie exprimată prin vot popular nu a fost pusă în aplicare, ci pentru că a creat impresia că, între promisiunile din campanie și guvernarea de după alegeri, există o diferență pe care românii o resimt din ce în ce mai puternic.