Piața imobiliară românească nu înseamnă numai apartamente noi. Cea mai mare parte a României locuiește într-un fond construit existent, iar o parte importantă a acestuia a fost realizată înaintea standardelor moderne de eficiență energetică.
Un studiu dedicat fondului rezidențial românesc, publicat în Renewable and Sustainable Energy Reviews, arată că acesta este caracterizat de clădiri vechi și performanțe energetice reduse. Autorii estimau că aproximativ 80% dintre clădiri necesitau renovare pentru îmbunătățirea performanței energetice.
Problema este amplificată de structura proprietății. România are una dintre cele mai ridicate rate de proprietate asupra locuințelor din Europa, ceea ce înseamnă că responsabilitatea modernizării este fragmentată între milioane de proprietari.
Blocurile comuniste reprezintă o parte importantă a problemei
O componentă importantă a fondului locativ urban este reprezentată de blocurile construite în perioada socialistă. Cercetările asupra acestui tip de clădiri arată că multe pot continua să fie utilizate dacă structura lor este corespunzătoare, însă performanța energetică și instalațiile necesită intervenții substanțiale.
De aceea, problema nu poate fi redusă la termoizolarea fațadelor.
Renovarea fondului construit înseamnă consolidare acolo unde este necesară, modernizarea instalațiilor electrice și sanitare, înlocuirea sistemelor de încălzire, termoizolare, tâmplărie performantă și adaptarea clădirilor la standardele actuale de securitate și confort.
O piață economică uriașă
Privită economic, vechimea clădirilor nu reprezintă numai o problemă. Reprezintă și o piață.
În următoarele decenii, România va trebui să investească sume foarte mari în modernizarea locuințelor existente. Aceasta înseamnă cerere pentru proiectare, expertizare, construcții, instalații, materiale, echipamente și tehnologii energetice.
O parte importantă din viitoarea industrie a construcțiilor ar putea astfel să nu provină din extinderea continuă a orașelor, ci din reinvestirea în orașele deja construite.
Pentru economia românească, aceasta poate deveni o oportunitate industrială: materialele și echipamentele necesare renovării pot fi produse în România, transformând necesitatea modernizării într-un motor pentru producția internă.
Marea piață imobiliară a următoarelor decenii s-ar putea să nu fie construirea României noi, ci reconstruirea României existente.
