O explicație interesantă pentru votul antisistem din România vine din economie, nu doar din ideologie. Cercetătorii Norbert Petrovici și Florin Poenaru susțin că mobilizarea antisistem observată la alegerile prezidențiale din 2024 nu provine pur și simplu din zonele sărace sau dezindustrializate ale țării.
Studiul arată că fenomenul este prezent și în regiuni cu creștere industrială bazată pe capital autohton, dar aflate în teritorii în care capitalul străin are o poziție dominantă. Sunt comunități care participă efectiv la producție și la formarea prosperității, dar care nu simt că beneficiază de o reprezentare politică și simbolică pe măsura contribuției lor economice.
Autorii definesc această situație prin conceptul de „blocked centrality”: o ruptură între importanța economică a unei comunități și capacitatea acesteia de a fi recunoscută și reprezentată în politicile publice.
Concluzia schimbă perspectiva clasică asupra votului de protest. România nu poate fi împărțită simplist între orașele prospere și o periferie săracă și nemulțumită. Contează structura economiei locale, proprietatea capitalului, piața muncii și poziția unei comunități în circuitul economic.
Cu alte cuvinte, creșterea economică nu garantează automat integrarea politică. O comunitate poate produce, poate crea locuri de muncă și valoare economică și, în același timp, să considere că vocea sa contează prea puțin în deciziile luate la nivel național.
Studiul „Revanchism, misrecognition, and spatial configurations: capital integration and the electoral geography of Romania’s cancelled 2024 elections” este semnat de Norbert Petrovici și Florin Poenaru și a fost publicat în Geoforum, volumul 166, 2025, articolul 104408, revistă publicată de Elsevier.
