Rata șomajului înregistrat a ajuns la 3,26% la sfârșitul lunii august, potrivit datelor ANOFM. În evidențele agenției figurau 260.919 persoane, cu 1.030 mai multe decât în iulie. Totuși, acest indicator administrativ nu surprinde întreaga piață a muncii, deoarece include persoanele înscrise oficial la agențiile pentru ocuparea forței de muncă.
Creșterea lunară este redusă, dar direcția poate fi urmărită în perioadele următoare. O singură variație nu este suficientă pentru a demonstra o slăbire amplă a pieței muncii.
Din total, 61.718 persoane primeau indemnizație de șomaj, în timp ce 199.201 erau neindemnizate. Prin urmare, peste trei sferturi dintre șomerii aflați în evidențele ANOFM nu beneficiau de acest sprijin financiar.
Distribuția după mediul de rezidență este dezechilibrată. La sfârșitul lunii august, 188.421 de persoane locuiau în mediul rural, față de 72.498 în mediul urban.
Această diferență poate reflecta accesul la locuri de muncă, mobilitatea sau oportunitățile economice, însă datele prezentate nu stabilesc o relație directă între acești factori și șomaj.
Pe sexe, numărul bărbaților înregistrați a fost de 133.409, comparativ cu 127.510 femei. Cea mai numeroasă grupă de vârstă a fost cea a persoanelor de peste 55 de ani, cu 65.981 de cazuri.
Pe locul următor s-au aflat persoanele între 40 și 49 de ani, cu 61.052 de cazuri. Grupa 25-29 de ani a avut 14.675 de șomeri, cel mai mic număr dintre categoriile menționate de ANOFM.
Totuși, această cifră nu descrie situația tuturor tinerilor. Ea nu îi include pe cei care nu sunt înscriși la agențiile pentru ocuparea forței de muncă.
Nivelul de educație conturează o altă vulnerabilitate. Persoanele fără studii sau cu cel mult învățământ primar reprezentau 28,48% din total, iar cele cu studii gimnaziale, 33,17%.
Astfel, aproape 62% dintre șomerii înregistrați aveau cel mult studii gimnaziale. În schimb, absolvenții de studii universitare reprezentau 5,09%.
Structura poate susține politici pentru formare profesională, reconversie și stimularea angajării în zonele cu oportunități limitate. Datele nu arată însă rata ocupării, numărul persoanelor inactive sau șomajul calculat prin anchete statistice.
De aceea, evidențele ANOFM trebuie citite ca un indicator al persoanelor înregistrate, nu ca o imagine completă a pieței muncii. Pentru o evaluare mai amplă sunt necesare și informații despre locuri de muncă, participare, salarii și activitatea companiilor.
Datele ANOFM indică o deteriorare ușoară a șomajului înregistrat și vulnerabilități persistente în anumite categorii. Ele pot orienta politici mai bine țintite pentru formare și ocupare, dar nu permit, singure, o evaluare completă a pieței muncii sau atribuirea unor cauze precise evoluției din august.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
