Deficitul bugetar al României a coborât la 2,89% din PIB după primele opt luni din 2026, față de 4,51% în perioada similară din 2025. Execuția prezentată de Ministerul Finanțelor indică venituri în creștere mai rapidă decât cheltuielile și un sprijin consistent din fonduri europene pentru investiții. Totuși, rezultatul nu oferă încă imaginea finală a anului: ultimele luni pot modifica semnificativ dinamica încasărilor, a plăților și a necesarului de finanțare.
În termeni nominali, deficitul a fost de 59,42 miliarde de lei, cu 26,94 miliarde de lei sub nivelul consemnat în primele opt luni din 2025. Ministerul Finanțelor a calculat o reducere de aproximativ 31%, iar ponderea în PIB s-a diminuat cu 1,62 puncte procentuale.
Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 468,10 miliarde de lei, în creștere cu 11,4% față de anul anterior. Ca pondere în PIB, acestea au urcat de la 21,9% la 22,8%.
Veniturile fiscale au avansat cu 14,3%, până la 242,69 miliarde de lei. Încasările din TVA au avut un rol important, însumând 103,35 miliarde de lei, cu 25,2% peste nivelul din ianuarie-august 2025.
Și celelalte categorii principale au consemnat creșteri. Impozitul pe salarii și venit a adus 42,86 miliarde de lei, impozitul pe profit 29,55 miliarde de lei, iar contribuțiile de asigurări 147,53 miliarde de lei. În plus, sumele primite de la Uniunea Europeană și alți donatori au crescut cu 37,7%, până la 43,38 miliarde de lei.
Cheltuielile totale au însumat 527,53 miliarde de lei, în creștere cu 4,2%. Raportate la PIB, acestea au scăzut de la 26,4% la 25,7%. Cheltuielile de personal s-au redus cu 4,26 miliarde de lei, până la 109,04 miliarde de lei, în contextul limitării unor costuri salariale din sectorul public.
Reducerea deficitului nu înseamnă însă dispariția presiunilor structurale. Cheltuielile cu dobânzile au ajuns la 42,05 miliarde de lei, cu 26,7% peste nivelul din primele opt luni ale anului trecut. Ponderea lor a fost de aproximativ 2% din PIB.
Ministerul Finanțelor consideră că evoluția costurilor datoriei publice face necesare consolidarea fiscală și reducerea necesarului de finanțare. În acest punct, comparația favorabilă după opt luni trebuie interpretată cu prudență, deoarece serviciul datoriei poate limita spațiul disponibil pentru alte politici publice.
Investițiile au totalizat 97,05 miliarde de lei, față de 71,95 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025. Creșterea de 25,1 miliarde de lei a fost susținută în principal de proiectele finanțate din surse externe nerambursabile.
Plățile aferente cadrului financiar 2021-2027 și PNRR au crescut cu 27 de miliarde de lei, respectiv 67,3%. Finanțările europene au compensat scăderea unor investiții din fonduri naționale, care în 2025 fuseseră influențate de plăți excepționale, inclusiv pentru obligații restante, apărare și capitalizarea Carpatica Feroviar România.
La opt luni, cifrele confirmă o îmbunătățire a execuției față de 2025, dar nu pot fi extrapolate automat la întregul an. Deficitul bugetar va depinde de încasările și cheltuielile din ultimele luni, de absorbția fondurilor europene și de costurile de finanțare. Prin urmare, disciplina bugetară trebuie menținută chiar dacă indicatorii intermediari sunt mai buni.
Datele de la opt luni indică o ajustare fiscală vizibilă, dar nu elimină vulnerabilitățile bugetului. Veniturile mai mari și fondurile europene au îmbunătățit execuția, în timp ce dobânzile au devenit o cheltuială tot mai apăsătoare. Evaluarea solidă a întregului an va depinde de menținerea ritmului de colectare, de controlul cheltuielilor și de finanțarea investițiilor fără extinderea presiunilor asupra datoriei publice.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
