România dispune de resurse importante de fructe de pădure și ciuperci din flora spontană, însă cadrul de recoltare și valorificare ridică probleme pentru culegători și firme. Datele citate de Ziarul Financiar arată că importurile de astfel de produse au ajuns la 25,6 milioane de euro în 2019, în timp ce exporturile au fost mult mai reduse. Prin urmare, autorizarea, costul studiilor de evaluare și diferența dintre producția reală și cantitățile aprobate devin teme importante pentru economia locală.
Recoltarea plantelor, fructelor, ciupercilor sau a altor produse nelemnoase din fondul forestier nu este liberă în scop comercial. Potrivit informațiilor prezentate de Ziarul Financiar, Ordinul nr. 410/2008 obligă persoanele fizice care vor să comercializeze asemenea produse să solicite autorizație de recoltare, achiziție și, după caz, comercializare.
Dosarul presupune, între altele, acordul proprietarilor sau administratorilor terenurilor. În plus, este necesar un studiu privind starea resurselor biologice, realizat de institute ori centre de cercetare cu competențe în domeniul științelor biologice sau naturale.
Evaluarea se face anual, la comanda beneficiarului, iar documentația trebuie expertizată tehnic de comisia de specialitate a Academiei Române. Costurile nu sunt suportate de autorități, ci de beneficiarul studiului. Astfel, pentru culegătorii individuali sau operatorii mici, obligația poate deveni o barieră financiară înaintea începerii activității.
Asociația Patronală PAN AIR FLORA susține că, în anumite zone și ani, cantitatea efectivă de afine, hribi, ciuperci sau alte produse forestiere depășește nivelul stabilit prin studii și autorizații. În aceste condiții, firmele nu pot cumpăra legal peste plafonul înscris, chiar dacă au capacități de procesare, contracte și clienți.
Prin urmare, apare o ruptură între mecanismul administrativ și realitatea sezonieră a resurselor. Un an cu producție spontană ridicată nu pare să poată fi reflectat rapid în limitele de achiziție, pe baza regulilor descrise în materialul sursă.
Potrivit reprezentanților asociației, depășirea cantității autorizate poate duce la confiscarea produselor. Ei afirmă că efectele se extind asupra firmelor, veniturilor culegătorilor, exporturilor și investițiilor, în timp ce o parte din resurse rămâne nevalorificată.
Datele Institutului Național de Statistică, citate de Ziarul Financiar pentru anul 2019, indică importuri de 11.192 de tone de fructe de pădure, în valoare de 25,6 milioane de euro. Exporturile au însumat 2.444 de tone și aproximativ 11 milioane de euro.
Diferența nu demonstrează singură că regulile de autorizare sunt cauza importurilor, însă indică un potențial intern insuficient valorificat. În același timp, recoltarea reprezintă, potrivit sursei, o sursă de venit pentru persoane din zone rurale care nu au alternative de angajare.
Activitatea este însă dificilă și presupune efort fizic, deplasări în zone montane și riscuri asociate mediului natural. De asemenea, antreprenori citați de Ziarul Financiar au indicat nevoia unor reguli mai clare și a unei recoltări sustenabile, inclusiv pentru produse precum trufele.
În forma descrisă, cadrul actual stabilește condiții de acces și limite cantitative, dar lasă neclar modul în care autorizarea ar trebui să țină pasul cu producția spontană. Clarificarea relației dintre autorizare, producția spontană și valorificare ar putea reduce incertitudinea pentru culegători și firme, fără a elimina necesitatea protejării resurselor naturale.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de ZF.ro.
