Încetinirea economiei României ar fi început în 2022, înaintea măsurilor prezentate drept austeritate, susține Theodor Stolojan. Fostul premier invocă ritmul de creștere coborât sub 1%, deși investițiile publice au primit resurse suplimentare. Astfel, discuția se mută de la austeritate către eficiența cheltuielilor și acumularea deficitelor.
Stolojan a făcut afirmațiile la Banca Națională a României, în timpul lansării unui volum despre sustenabilitatea financiară și convergența nominală. Potrivit relatării Digi24, reducerea ritmului de creștere ar fi precedat cu aproximativ trei ani și jumătate măsurile asociate austerității.
Argumentația sa pornește de la o discrepanță. Investițiile publice au crescut, însă economia nu a revenit la un ritm mai rapid.
În această interpretare, volumul banilor alocați nu este suficient pentru a garanta rezultate economice mai bune. Contează și alegerea proiectelor, precum și felul în care acestea sunt puse în practică.
Sursa nu oferă serii statistice detaliate sau o analiză care să măsoare separat efectul investițiilor asupra produsului intern brut. Prin urmare, legătura dintre cheltuielile publice și încetinirea economiei trebuie prezentată ca interpretarea lui Stolojan, nu ca o demonstrație completă bazată pe datele reproduse.
În viziunea fostului premier, corectarea deficitelor economice devine prioritară atunci când cheltuielile suplimentare nu reușesc să susțină accelerarea creșterii. Accentul cade, așadar, pe stabilitatea finanțelor publice și pe rezultatele concrete ale politicilor de stimulare.
Stolojan a insistat și asupra poziției externe a României. El descrie țara ca pe o economie de dimensiune medie, deschisă și cu monedă convertibilă, dar fără statutul unei monede de rezervă internațională.
În acest cadru, un deficit bugetar sau o inflație ridicată pot fi abordate prin decizii interne, susține fostul premier. Situația se schimbă când sunt afectate contul curent sau datoria externă.
Corectarea acestor dezechilibre presupune și participarea creditorilor internaționali. Aceștia urmăresc credibilitatea și coerența politicilor economice.
De aceea, presiunea asupra cursului, costul împrumuturilor și accesul la capital pot deveni probleme interdependente. Dezechilibrele externe limitează astfel spațiul de manevră al deciziilor interne.
Fostul premier consideră că România își poate păstra potențialul de creștere printr-o evaluare mai atentă a resurselor. Totodată, el susține revenirea țării în atenția investitorilor străini direcți.
În argumentația sa, companiile internaționale contribuie semnificativ la progresul tehnologic. România ar trebui să creeze condiții pentru capitalul străin până când firmele locale vor putea genera mai multă inovare.
În lectura propusă de Stolojan, încetinirea economiei nu este doar efectul austerității, ci rezultatul unor dezechilibre acumulate anterior. Datele disponibile nu arată însă cât a contribuit fiecare politică la această evoluție. Concluzia prudentă este că investițiile publice trebuie evaluate prin rezultate, iar deficitele economice și dezechilibrele externe trebuie gestionate cu atenție.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
