România are nevoie de reducerea deficitului, însă ajustarea bugetară nu poate fi construită prin tăieri care slăbesc economia. Viceguvernatorul BNR Cosmin Marinescu atrage atenția că datoria publică a crescut accelerat, iar dobânzile consumă o parte importantă din resursele statului. În acest context, consolidarea fiscală depinde de calitatea cheltuielilor, de investiții productive și de un cadru politic previzibil.
Potrivit lui Cosmin Marinescu, România a înregistrat progrese în reducerea dezechilibrelor bugetare. Evoluția a fost observată și de agențiile de rating.
Totuși, prelungirea crizei politice complică procesul și poate afecta încrederea investitorilor. Viceguvernatorul consideră că revenirea la normalitate în guvernare este necesară pentru stabilitatea economică.
Incertitudinea influențează percepția asupra riscului de țară și condițiile în care statul se împrumută. Marinescu a arătat că ritmul de acumulare a datoriei publice din ultimii ani a fost de trei ori mai mare decât înaintea pandemiei.
Efectul se vede direct în buget: cheltuielile cu dobânzile sunt estimate la 3% din PIB, peste deficitul pe care autoritățile urmăresc să îl atingă. Această presiune reduce spațiul pentru politici publice și poate transforma serviciul datoriei într-o problemă structurală.
Cu cât finanțarea devine mai scumpă, cu atât rămân mai puține resurse pentru investiții, educație sau sănătate. De aceea, reducerea deficitului trebuie analizată împreună cu efectele asupra economiei.
În viziunea viceguvernatorului BNR, problema centrală nu este doar viteza scăderii deficitului, ci și mecanismul prin care este obținută reducerea. O ajustare care afectează persistent activitatea economică poate diminua veniturile viitoare și poate îngreuna corectarea dezechilibrelor.
Marinescu leagă perspectivele de creștere de calitatea investițiilor publice și de folosirea fondurilor europene. După doi ani consecutivi cu dinamici economice sub nivelul anterior, România are nevoie de proiecte care susțin productivitatea, nu de cheltuieli cu efect temporar.
Prioritățile indicate vizează sănătatea, educația și apărarea. Viceguvernatorul a asociat rezultatele slabe din educația de bază cu alocări bugetare suboptime și a avertizat că slăbirea capitalului uman afectează competitivitatea pe termen lung.
Mediul de afaceri se confruntă, la rândul său, cu costuri ridicate de finanțare și cu o intermediere financiară redusă. Potrivit lui Marinescu, firmele românești resimt astfel un dezavantaj față de competitorii din Uniunea Europeană, inclusiv din zona euro.
Recuperarea acestui decalaj nu poate fi obținută prin soluții rapide. Productivitatea, inovarea și investițiile eficiente cer consecvență, predictibilitate fiscală și reforme care să îmbunătățească folosirea banilor publici.
Mesajul viceguvernatorului BNR indică o limită clară pentru politica bugetară: deficitul trebuie redus, dar nu prin sacrificarea investițiilor care pot susține productivitatea. Fără disciplină financiară, costurile datoriei pot crește, iar fără cheltuieli publice de calitate, ajustarea fiscală riscă să prelungească stagnarea economică.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
