Un eventual eșec al Guvernului Mureșan nu ar declanșa automat alegeri anticipate, potrivit explicațiilor oferite de liderul UDMR Kelemen Hunor. Într-o declarație citată de Digi24, acesta a arătat că președintele Nicușor Dan ar trebui să reia consultările cu partidele parlamentare și să facă o nouă desemnare. În același timp, Constituția îi oferă șefului statului posibilitatea de a dizolva Parlamentul după două încercări nereușite și trecerea unui termen de 60 de zile, fără să îl oblige să recurgă la această soluție.
Kelemen Hunor a susținut, într-o intervenție la RFI, că procedura constituțională presupune consultarea formațiunilor reprezentate în Parlament înaintea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru. Prin urmare, dacă Executivul propus de Siegfried Mureșan nu obține votul de învestitură, președintele ar urma să convoace din nou partidele.
Liderul UDMR nu a indicat un termen precis pentru această etapă. Totuși, el a spus că nu se așteaptă ca România să rămână mult timp fără o nouă propunere pentru conducerea Guvernului și consideră că procedura ar trebui reluată relativ repede.
În plus, declarația lasă deschisă problema formulei politice care ar putea susține următorul cabinet. Kelemen Hunor a sugerat că, după un prim eșec, partidele ar putea fi mai dispuse să accepte un compromis și să propună persoane care nu se află în prima linie a politicii.
În opinia sa, o asemenea variantă ar putea permite o colaborare între formațiuni precum PSD și PNL, dacă acestea ar susține miniștri considerați specialiști, fără implicare directă în politica de partid. Afirmația reprezintă o evaluare politică a liderului UDMR, nu o decizie anunțată de partidele menționate.
A doua componentă invocată de Kelemen Hunor privește alegerile anticipate. El a explicat că, după două încercări eșuate de formare a Guvernului și după împlinirea unui termen de 60 de zile, Constituția îi permite președintelui să dizolve Parlamentul.
Verbul folosit în norma constituțională îi lasă șefului statului o marjă importantă de apreciere, potrivit interpretării prezentate de liderul UDMR. Astfel, președintele nu ar putea fi constrâns de politicieni sau de presiunea publică să aleagă această variantă dacă apreciază că alegerile anticipate nu sunt utile.
Până la formarea unui nou cabinet, România ar continua să fie administrată de un guvern interimar, cu atribuții limitate. Kelemen Hunor a atras atenția că această situație îngreunează adoptarea proiectelor de lege, a politicilor publice și a unor măsuri precum ordonanțele de urgență sau asumarea răspunderii.
El a legat această vulnerabilitate și de necesitatea unor decizii bugetare, inclusiv pregătirea bugetului pentru anul 2027 și măsuri necesare finanțării deficitului. Aceste observații aparțin liderului UDMR și descriu consecințele politice și administrative pe care acesta le atribuie prelungirii interimatului.
Prin urmare, în scenariul prezentat de Kelemen Hunor, un vot negativ ar deschide mai întâi calea consultărilor și a unei noi desemnări, nu pe cea a alegerilor anticipate. Decizia finală ar rămâne însă la președinte, inclusiv în privința dizolvării Parlamentului, astfel încât eșecul unui cabinet nu ar produce automat schimbarea formulei parlamentare.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
