România traversează o perioadă economică tensionată și vulnerabilă. Creșterea economică a încetinit abrupt, inflația persistă, iar deficitul bugetar atinge niveluri alarmante – toate în timp ce deciziile guvernamentale pun o povară tot mai mare pe umerii cetățenilor.

1. Creștere economică modestă, sub așteptări

• În 2024 PIB-ul a crescut cu abia 0,9% – cel mai slab ritm din regiune, potrivit Băncii Mondiale
• Pentru 2025, prognozele variază între 1,3% (World Bank, ING) și 1,5% (OECD)
• Comisia Europeană prevede o creștere de doar 1,4%, semnificativ sub media regională

Consecință: România riscă să rămână în urmă, în special în contextul unei Europe Centrale care se așteaptă la o redresare până în 2026.

🌡️ 2. Inflație încă aproape dublă față de ținta BCE

• Inflația medie HICP a fost de 5,8% în 2024 și este estimată să scadă doar până la 5% în 2025, apoi la sub 4% în 2026
• Ritmul dezinflației este lent, în principal din cauza scumpirii energiei și serviciilor.

3. Deficit bugetar record – cel mai mare din UE

• Deficitul general al guvernului a sărit la 9,3% din PIB în 2024, aliniindu-se unui scenariu de criză financiară
• Deficitul proiectat pentru 2025 se menține încă ridicat: 8,6%–8,4% din PIB, chiar și după măsuri de austeritate
• Pentru a ajunge sub 3%, guvernul trebuie să elimine peste 100 miliarde lei (2% PIB) doar anul acesta.

4. Datoria publică și riscurile de finanțare

• Datoria publică a crescut de la 49% din PIB în 2023 spre un nivel estimat la 63% în 2026, cu accent pe dobânzi crescute și emisiuni externe .
• Spre comparație, soldul datoriei pe termen scurt se menține sub 53%, dar inflația și dobânzile pun presiune pe costul serviciului datoriei.

5. Deficit extern și deprecierea leului

• Contul curent a rămas substanțial negativ: –8% din PIB în 2025, respectiv –7% în 2026 .
• Politica monetară a Băncii Naționale va rămâne restrictivă, menținând dobânzile ridicate, în condițiile inflației persistente și leului fragil .
• Leul a pierdut ~2,8% în fața euro recent, alimentat de retrageri de capital și incertitudine politică .

6. Riscuri politice și pierdere a încrederii piețelor

• Volatilitate majoră în piețe: leul slăbit și dobânzile în creștere au fost însoțite de intervenții valutare de circa 5 miliarde € [Financial Times] .
• Rating-urile de credit sunt amenințate, cu posibil downgrade care ar putea forța vânzări obligate de până la 10–20 miliarde € în obligațiuni .
• S&P avertizează că instabilitatea politică și fiscală ar putea limita accesul României la finanțări externe și fonduri UE

7. Competitivitate în scădere

• DNul salariilor a continuat să urce în 2024 (cu dublă cifră), afectând cost-eficiența României .
• Lipsa investițiilor și încheierea proiectelor majore au temperate dinamica productivă – investițiile publice finanțate uită consumul curent .

Recomandări

• Soluție de urgență: consolidare fiscală rapidă, prin restructurare administrației, eliminare sinecuri, digitalizare ANAF, stimularea colectării și tăierea pensiilor speciale.
• Politică monetară echilibrată, susținută de măsuri credibile care să întărească leul și să păstreze ratingul de investiții.
• Reformă structurală profundă: investiții în infrastructură, educație, inovare și pentru absorbția eficientă a fondurilor UE.

Fără aceste măsuri, România riscă un cerc vicios al lipsei de încredere, costurilor de finanțare ridicate, stagnării economice și vulnerabilități profunde.

România are resurse – tineri educați, ieșire la mare, potențial industrial – dar rămâne constrânsă de decizii politice care evită reformele și trag în jos speranța unei reveniri durabile.