România evită, pentru moment, retrogradarea în categoria nerecomandată investițiilor. Agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings a menținut calificativul suveran al României la BBB-, ultima treaptă din categoria „investment grade”. Vestea oferă o perioadă de respiro pentru finanțele publice, însă avertismentul rămâne important: perspectiva asociată ratingului este negativă, ceea ce înseamnă că riscul unei retrogradări nu a dispărut.
Menținerea ratingului este importantă pentru România deoarece calificativele acordate de marile agenții internaționale influențează percepția investitorilor asupra riscului de țară și, implicit, condițiile în care statul se poate împrumuta. O coborâre sub nivelul BBB- ar putea determina o parte dintre investitorii instituționali să își reducă expunerea pe titlurile românești și ar putea pune presiune suplimentară asupra costurilor de finanțare.
Principala vulnerabilitate rămâne situația finanțelor publice. Deficitul bugetar ridicat, necesarul mare de finanțare și creșterea datoriei publice obligă Guvernul să demonstreze că măsurile de consolidare fiscală pot produce rezultate. Pentru evaluatori nu este suficientă adoptarea unor măsuri pe hârtie: contează capacitatea statului de a reduce efectiv dezechilibrele și de a păstra controlul asupra cheltuielilor.
Scenariul pesimist presupune deteriorarea suplimentară a finanțelor publice sau rezultate sub așteptări ale programului de consolidare fiscală. Dacă deficitul nu coboară într-un ritm credibil, datoria continuă să crească rapid, iar economia încetinește mai puternic decât se estimează, presiunile asupra ratingului s-ar putea amplifica. Într-un asemenea context, România ar putea pierde statutul „investment grade” la o evaluare viitoare.
Un asemenea scenariu ar avea consecințe care depășesc simpla modificare a unei note acordate de o agenție. Statul ar putea ajunge să plătească dobânzi mai mari pentru a atrage finanțare, iar deteriorarea percepției de risc s-ar putea transmite către companii și către întregul sistem financiar. Într-o economie care are nevoie de sume importante pentru refinanțarea datoriei și acoperirea deficitului, fiecare creștere a costurilor de împrumut devine relevantă pentru buget.
Scenariul optimist presupune exact contrariul: măsurile fiscale dau rezultate, deficitul intră pe o traiectorie descendentă credibilă, iar economia își păstrează capacitatea de creștere. Absorbția fondurilor europene și investițiile finanțate din bani europeni pot juca un rol important, atât pentru susținerea economiei, cât și pentru păstrarea încrederii investitorilor.
Dacă autoritățile demonstrează că pot stabiliza finanțele publice și limita creșterea datoriei, perspectiva ratingului ar putea reveni în timp la „stabilă”. Pentru România, aceasta ar însemna îndepărtarea riscului imediat de retrogradare și o poziție mai confortabilă pe piețele financiare.
Verdictul S&P oferă astfel României timp, dar nu elimină problema. BBB- este ultima treaptă înaintea categoriei speculative, iar perspectiva negativă funcționează ca un avertisment. Următoarele evoluții ale deficitului, datoriei, economiei și implementării măsurilor fiscale vor decide dacă România se îndepărtează de „junk” sau ajunge din nou în fața riscului unei retrogradări.
