Propunerea pentru bugetul UE 2028-2034 a readus în discuție riscul unor finanțări europene mai mici pentru România. Pachetul prezentat de Președinția irlandeză a Consiliului UE este cu 8% sub oferta inițială a Comisiei Europene. Totuși, reducerea bugetului european nu stabilește automat cât va primi fiecare stat.
Alocările naționale, protecția programelor și condițiile de utilizare vor fi stabilite prin negocieri încă neîncheiate.
Potrivit informațiilor relatate de Știrile ProTV, Președinția irlandeză a propus un pachet de 1.622 de miliarde de euro, calculat la prețurile din 2025. Suma este cu 141 de miliarde de euro mai mică decât oferta inițială a Comisiei Europene.
Diferența privește dimensiunea totală a Cadrului Financiar Multianual. Ea nu reprezintă o tăiere deja aplicată fondurilor României.
În schimb, sumele pentru fiecare țară vor depinde de formulele de distribuție, prioritățile programelor și compromisul politic obținut în etapa următoare. Prin urmare, valoarea finală pentru România nu poate fi calculată acum.
Europarlamentarul Victor Negrescu a avertizat că mecanismul de protecție de 80% menționat în propunere nu garantează păstrarea integrală a sumelor actuale pentru fiecare stat. În opinia sa, România ar putea primi mai puțini bani dacă agricultura, dezvoltarea rurală și politica de coeziune vor fi reunite în planuri comune, legate de cerințe și jaloane.
Această arhitectură poate influența atât finanțarea, cât și pregătirea proiectelor. Negrescu a indicat presiuni suplimentare asupra marilor investiții în infrastructură și lipsa unor alocări distincte pentru anumite priorități.
Conform declarațiilor citate de sursă, propunerea coboară pragul minim avut în vedere pentru sprijinul mediu pe hectar, de la 130 la 90 de euro. Eurodeputatul consideră că schimbarea ar putea accentua diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor europeni.
În plus, finanțarea pentru Erasmus+ ar fi mai mică decât în oferta Comisiei. Sunt vizate și resursele pentru sănătate, digitalizare și inteligență artificială.
Aceste valori compară variante de buget aflate în discuție. Ele nu înseamnă plăți retrase deja beneficiarilor din România.
Negrescu a reclamat și diminuarea fondurilor pentru protecția civilă, urgențe sanitare și solidaritate în caz de dezastre. El a menționat absența unor alocări dedicate securității la Marea Neagră și locuințelor accesibile.
Există și elemente considerate favorabile. Printre acestea se află menținerea unui prag de 195 de miliarde de euro pentru regiunile mai puțin dezvoltate, precum și păstrarea unor praguri pentru mediul rural și obiectivele sociale.
Parlamentul European a respins poziția irlandeză prin vocea lui Siegfried Mureșan, negociator-șef pentru bugetul multianual. El a susținut că reducerea afectează apărarea, competitivitatea, agricultura și politica de coeziune.
Bugetul trebuie aprobat în unanimitate de cele 27 de guverne. De asemenea, Parlamentul European trebuie să își dea acordul pentru intrarea sa în vigoare.
Așadar, forma prezentată de Președinția irlandeză este o poziție de negociere, nu rezultatul final. Discuțiile dintre Consiliu, Comisie și Parlament pot modifica atât suma totală, cât și distribuirea resurselor.
România va trebui să își stabilească prioritățile și să urmărească separat programele relevante. Reducerea pachetului european poate crea riscuri, dar nu permite încă estimarea exactă a unei pierderi pentru bugetul național.
Pentru România, rezultatul nu va depinde doar de dimensiunea bugetului UE, ci și de distribuirea banilor între programe și state. Până la acordul final, reducerea propusă indică un risc, nu o pierdere calculată.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de stirileprotv.ro.
