Economia mondială avansează, în ciuda energiei scumpe și a tensiunilor geopolitice. Totuși, ritmul actual ascunde vulnerabilități legate de inflație, datorie publică și finanțare.
O analiză prezentată de Digi24, pe baza unei evaluări realizate pentru Financial Times înaintea reuniunilor FMI și Băncii Mondiale, arată că împrumuturile mai scumpe pot afecta bugetele publice și cererea privată.
Cei mai recenți indici Brookings-FT Tiger indică o activitate solidă în Statele Unite, China și India. Producția ar urma să crească în acest an, chiar dacă prețurile combustibililor și incertitudinile din Orientul Mijlociu apasă asupra economiei.
Potrivit sursei, petrolul a depășit 100 de dolari pe baril în lunile de după atacurile conduse de SUA asupra Iranului. Scumpirea a alimentat din nou inflația în principalele economii.
Rezervele de energie au redus până acum impactul direct asupra companiilor și gospodăriilor. Cu toate acestea, presiunile asupra prețurilor nu au dispărut.
Statele Unite și industria tehnologică susțin în continuare activitatea globală. Germania a depășit așteptările, sprijinită de investiții publice în infrastructură și apărare, în timp ce Franța se confruntă cu îngrijorări privind finanțele sale.
În prognoza din iulie, FMI anticipa o creștere globală de cel puțin 3% atât în acest an, cât și în 2027. Ritmul ar fi totuși inferior celui de 3,5% consemnat în 2025.
India rămâne una dintre economiile emergente cu cea mai rapidă dinamică. Banca centrală estimează un avans de 7,1% pentru anul fiscal în curs.
Riscurile se mută tot mai vizibil către piețele datoriei suverane. Statele Unite, Japonia, Marea Britanie și câteva economii europene, între care Franța, sunt urmărite din cauza nivelului datoriei publice și al costurilor de finanțare.
Vânzarea obligațiunilor de stat a împins randamentele la niveluri ridicate, uneori nemaiatinse de câteva decenii. Atunci când prețurile titlurilor scad, randamentele urcă, iar împrumuturile noi și refinanțarea devin mai costisitoare.
Randamentul titlurilor americane pe zece ani a ajuns săptămâna trecută la cel mai ridicat nivel din 2002, potrivit informațiilor citate de Digi24. În Franța, nivelul a fost similar, iar Marea Britanie a înregistrat cel mai scump împrumut din 2007.
În Japonia, randamentele se apropie de maximele acestui secol. În plus, cheltuielile mai mari cu dobânzile pot obliga guvernele să emită și mai multe obligațiuni.
Temerile privind inflația complică situația. Băncile centrale pot amâna reducerile de dobândă sau pot lua în calcul majorări, ceea ce menține presiunea asupra costurilor de împrumut.
Eswar Prasad, profesor la Universitatea Cornell și cercetător principal la Brookings Institution, avertizează că autoritățile au mai puține instrumente pentru sprijinirea economiei. În opinia sa, inflația persistentă și cheltuielile publice nesustenabile mențin randamentele ridicate și afectează cererea privată.
Limitarea concomitentă a politicilor monetare și fiscale obligă guvernele să se concentreze pe reforme structurale. Piața muncii, piețele de produse și sectorul financiar ar trebui să contribuie la creșterea productivității.
Vulnerabilitatea este mai mare în economiile sărace care importă mai mult petrol și gaze decât exportă. China depinde încă de cererea externă, în timp ce cheltuielile gospodăriilor încetinesc.
Economia mondială își păstrează ritmul, însă această reziliență nu elimină riscurile. Datoria publică și dobânzile ridicate restrâng reacția guvernelor la noi șocuri, în timp ce reformele orientate spre productivitate pot susține finanțele publice și cererea privată.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
