România combină două tendințe aparent contradictorii: interesul ridicat pentru criptoactive și accesul redus la serviciile bancare de bază. Potrivit unor estimări prezentate de Florian Neagu, director în BNR, țara s-ar afla pe primul loc în Uniunea Europeană la preferința pentru astfel de active. În același timp, aproximativ un sfert dintre adulți nu au cont bancar. Contrastul nu dovedește o relație cauzală, dar arată diferențele dintre adopția tehnologică, educația financiară și incluziunea financiară.
Florian Neagu a declarat, la o conferință de specialitate, că BNR a comparat 21 de țări din Uniunea Europeană. În această analiză, România ar ocupa prima poziție în privința preferinței populației pentru criptoactive.
O altă estimare indică dețineri cumulate de până la 12 miliarde de euro. Totodată, aproximativ 15% din populația activă ar fi implicată într-o formă de plasament în astfel de active.
În România ar funcționa circa 170 de ATM-uri pentru criptoactive. Raportat la populația adultă, numărul ar fi comparabil cu cel din Polonia și Cehia. Infrastructura arată că fenomenul este vizibil, însă nu stabilește câți investitori există sau ce valoare au portofoliile lor.
De altfel, sursa nu explică metodologia acestor calcule. Prin urmare, estimările trebuie privite ca indicatori orientativi, nu ca un recensământ al deținătorilor și activelor. Distincția contează într-o piață volatilă, unde valoarea portofoliilor se poate modifica rapid.
Interesul pentru criptoactive apare într-un context de incluziune financiară redusă. Potrivit datelor prezentate de reprezentantul BNR, sub 70% dintre adulți au un cont bancar, față de o medie europeană de 94%.
În paralel, România ar avea un scor de 54-55 de puncte din 100 la educație financiară. Pentru Polonia, menționată ca având o pondere similară a deținerilor de criptoactive, scorul indicat este de 64-65 de puncte.
BNR avertizează că folosirea unor produse complexe nu presupune automat înțelegerea riscurilor. În viziunea prezentată de Florian Neagu, un parcurs mai prudent ar începe cu familiarizarea cu un cont bancar și investițiile tradiționale, înaintea activelor foarte volatile.
Avertismentul nu interzice utilizarea criptoactivelor și nu stabilește o regulă pentru fiecare investitor. El evidențiază însă nevoia de a înțelege pierderile posibile, lichiditatea și riscul de piață înaintea unei decizii.
BNR invocă și o posibilă consecință macroeconomică. Într-o economie cu deficite mari, economiile populației pot contribui la finanțarea internă dacă rămân în bănci, în sectorul financiar nebancar sau pe piața de capital.
Potrivit lui Florian Neagu, banii plasați în criptoactive ajung, în multe cazuri, în afara țării. Aceștia pot susține piețele financiare din alte state, mai ales pe cea americană. Afirmația exprimă o preocupare privind circulația capitalului, fără să demonstreze că fiecare tranzacție are același efect.
Așadar, cifrele despre criptoactive și conturi bancare trebuie analizate împreună, fără confundarea corelației cu o cauză. România poate avea simultan adopție rapidă a unor instrumente digitale și lacune persistente în accesul la servicii financiare de bază.
În acest context, estimările BNR descriu un contrast important, dar nu arată că românii sunt automat pregătiți pentru investiții riscante. Metodologiile neprecizate impun prudență, iar educația financiară rămâne esențială pentru evaluarea pierderilor și a riscurilor asumate. Înțelegerea acestor limite ajută la separarea datelor orientative de concluziile despre comportamentul financiar al populației.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
