Noile criterii de risc introduse de ANAF pentru soluționarea deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare sunt contestate de Camera Consultanților Fiscali. Organizația susține că anumite filtre pot afecta și firmele corecte, deoarece se bazează pe informații nepublice, nu stabilesc praguri clare și iau în calcul situația furnizorilor la data analizei. Ordinul ANAF există și schimbă procedura, însă criticile privind fundamentarea și transparența aparțin CCF.
Procedura este reglementată prin Ordinul președintelui ANAF nr. 1123 din 21 septembrie 2026. Potrivit informațiilor publicate de HotNews, actul introduce indicatori suplimentari pentru identificarea deconturilor care ar putea fi supuse unei inspecții fiscale anticipate.
Unul dintre filtre se referă la existența unor acționari, asociați sau administratori într-o bază de date specială privind riscul de rambursare necuvenită a TVA. CCF reclamă că această bază nu este publică, iar ordinul nu ar preciza un prag minim de deținere.
În opinia consultanților, includerea unui asociat cu o participație redusă poate genera un risc disproporționat. O astfel de participație nu permite, în mod obișnuit, controlarea hotărârilor companiei și nu dovedește, prin ea însăși, implicarea în operațiunile analizate.
Un alt criteriu vizează creșterea semnificativă a sumei solicitate față de cererile anterioare. CCF consideră că formularea nu oferă o bază de comparație suficient de clară. O achiziție importantă de utilaje poate majora brusc TVA deductibilă, iar prima solicitare a unei companii nu are un istoric relevant pentru comparație.
Consultanții fiscali mai susțin că unele filtre pot sancționa indirect compania pentru situația furnizorului. Contribuabilul nu poate verifica integral dacă partenerul și-a depus declarațiile fiscale sau dacă figurează în evidențele interne ale administrației, informații protejate de secretul fiscal.
O problemă distinctă este momentul evaluării. Dacă furnizorul este analizat la data soluționării decontului, nu la data tranzacției, o schimbare ulterioară a statutului său poate afecta retroactiv clientul. CCF invocă în acest context jurisprudența națională și hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza Paper Consult.
Camera susține că un contribuabil de bună-credință ar putea fi penalizat chiar dacă furnizorul era activ și valid atunci când a emis factura. În această logică, verificările rezonabile făcute la momentul tranzacției nu ar mai oferi suficientă protecție.
Potrivit lui Doru Dudaș, președintele Comitetului fiscal al CCF, referatul de fundamentare nu ar explica analizele, motivele juridice sau efectele estimate pentru noii indicatori. Organizația afirmă că documentul nu prezintă nici măcar o imagine statistică a problemelor existente în procedura anterioară.
Președintele CCF, Dan Manolescu, avertizează că întârzierile la rambursare pot bloca lichiditățile și amâna investițiile. Efectul s-ar putea transmite către furnizori, care își reduc la rândul lor plățile și activitatea, cu impact asupra încasărilor bugetare.
CCF precizează că obiectivul protejării bugetului este legitim, dar cere ca filtrarea să includă praguri, analiza faptei proprii, evaluarea individuală și o cale de contestare. Acestea sunt pozițiile consultanților fiscali; sursa nu indică un răspuns al ANAF sau al Ministerului Finanțelor la observațiile transmise.
Disputa privind noile criterii de risc nu vizează doar combaterea fraudei, ci și modul în care administrația fiscală delimitează contribuabilii suspectați de cei care trebuie să primească rapid rambursările. Fără praguri, justificări verificabile și o analiză legată de fapta proprie, filtrele pot transforma controlul preventiv într-o sursă de incertitudine pentru companii.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
