Programul de guvernare prezentat de Executivul condus de Luca Niculescu leagă reforma salarizării publice și indexarea pensiilor de consolidarea bugetară. Cheltuielile de personal ar urma să scadă gradual ca pondere în PIB, în timp ce pensiile ar putea fi indexate începând din 2027. În același timp, documentul pune accent pe corectarea diferențelor salariale și pe sprijinul social acordat în funcție de venituri. Procentele concrete și impactul financiar urmează însă să fie stabilite prin buget și prin avizele instituțiilor competente.
Potrivit informațiilor prezentate de Digi24, noua lege a salarizării unitare ar trebui să funcționeze în limitele de cheltuieli asumate de Guvern. Programul indică o reducere graduală a cheltuielilor de personal, de la 9,3% din PIB în 2024 la 7,9% în 2031.
Prin urmare, traiectoria bugetară devine o condiție pentru aplicarea reformei. Impactul complet al legii, calculat pentru perioada 2027-2030, va trebui avizat de Ministerul Finanțelor și corelat cu obiectivele de consolidare fiscală.
Programul prevede indexarea pensiilor începând din 2027, cu o atenție specială pentru persoanele cu venituri reduse și pentru alte categorii vulnerabile. Obiectivul declarat este menținerea puterii de cumpărare, însă documentul nu precizează procentul de indexare.
Înainte de elaborarea bugetului pentru 2027, măsurile ar urma să fie evaluate prin prisma impactului calculat de Ministerul Muncii și verificat împreună cu Ministerul Finanțelor. Astfel, angajamentul politic nu echivalează încă cu o valoare concretă a majorării.
Programul stabilește și o limită pentru cheltuielile de asistență socială, care ar trebui să rămână sub 12,2% din PIB. Totodată, drepturile sociale suplimentare nu ar urma să fie indexate peste ritmul de creștere a PIB nominal.
În sectorul public, reforma urmărește o ierarhie salarială mai previzibilă și reguli mai clare pentru acordarea sporurilor. Executivul susține că resursele disponibile ar trebui folosite pentru corectarea inechităților, nu pentru majorări aplicate uniform tuturor angajaților.
Plata ar urma să fie legată mai clar de responsabilități și performanță, iar reorganizarea administrației și digitalizarea sunt prezentate drept instrumente pentru reducerea risipei. Deocamdată, aceste direcții nu oferă o estimare privind câștigurile sau pierderile individuale.
Programul nu indică procente concrete nici pentru salariile bugetarilor, nici pentru indexarea pensiilor din 2027. Nivelul măsurilor va depinde de construcția bugetară, de veniturile disponibile și de respectarea plafonului de cheltuieli de personal.
Sprijinul social ar urma să fie direcționat către beneficiarii identificați pe baza veniturilor sau a unor criterii de vulnerabilitate. Fiecare măsură nouă ar trebui să aibă o sursă de finanțare, un impact bugetar estimat și o perioadă de aplicare definită.
Executivul își asumă protejarea pensionarilor cu venituri mici și a persoanelor vulnerabile, dar condiționează extinderea prestațiilor de sustenabilitatea financiară. Orice creștere permanentă a cheltuielilor ar trebui însoțită de venituri permanente sau de economii echivalente.
În consecință, programul oferă un cadru pentru viitoarele decizii, dar nu stabilește încă nivelul efectiv al veniturilor sau al ajutoarelor. Aplicarea măsurilor va depinde de bugetul pentru 2027, de avizele necesare și de evoluția cheltuielilor publice.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
