Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată o creștere a populației școlare în anul 2025-2026, până la 3,518 milioane de elevi și studenți. Avansul este susținut mai ales de liceu și de învățământul superior. În același timp, numărul absolvenților raportat pentru anul 2024-2025 a scăzut.
Comparația trebuie privită cu atenție. Populația școlară este măsurată pentru anul 2025-2026, iar datele despre absolvenți se referă la anul anterior, astfel că cele două evoluții nu sunt perfect simultane.
Față de anul școlar și universitar precedent, populația școlară a crescut cu 33.100 de persoane. Liceele au avut 29.900 de elevi în plus, iar învățământul superior a atras 12.300 de studenți sau cursanți suplimentari.
În schimb, efectivele din învățământul primar și gimnazial au scăzut cu 5.700 de elevi. Postlicealul a pierdut 3.400 de persoane.
Primarul și gimnaziul au reprezentat împreună 45% din populația școlară. Liceul a avut o pondere de 17,9%, iar învățământul superior, de 16,5%. Postlicealul a reprezentat 2,2% din total.
În anul universitar 2025-2026 erau înscriși 580.900 de studenți. Femeile reprezentau 55,4% dintre aceștia. Cele mai căutate domenii au fost afacerile, administrația și dreptul, cu 23,9% din total, urmate de inginerie, prelucrare și construcții, cu 19,9%.
INS a raportat 489.800 de absolvenți pentru anul școlar și universitar 2024-2025, cu 2,5% mai puțini decât în perioada precedentă. Rezultatul nu descrie aceeași cohortă măsurată prin numărul de înscriși în 2025-2026.
Dintre absolvenți, 172.700 au finalizat gimnaziul, 124.400 liceul, 23.600 învățământul profesional și 33.200 postlicealul. Învățământul superior a consemnat 135.900 de absolvenți cu diplomă.
La liceu, numărul absolvenților a fost cu 17% mai mic decât în anul anterior. Dintre cei prezenți la bacalaureat, 76,9% au fost declarați reușiți.
Femeile au reprezentat 52,2% din totalul absolvenților, iar 84% dintre aceștia au provenit din mediul urban. Ratele abandonului au fost de 0,7% în liceal și profesional și de 0,9% atât în primar, cât și în gimnazial.
Nord-Est a avut cea mai mare populație școlară, cu 588.500 de persoane. București-Ilfov a urmat, cu 556.100.
La nivelul structurii interne a regiunilor, Sud-Muntenia a înregistrat cea mai mare pondere a elevilor din primar și gimnazial, de 52,3%. București-Ilfov s-a remarcat prin ponderea învățământului superior, studenții reprezentând 33,8% din populația școlară a regiunii.
Postlicealul a avut cele mai mici ponderi în Centru și București-Ilfov, de 1,5%, respectiv 1,4%. Aceste diferențe arată că structura populației școlare variază semnificativ între regiunile României.
În total, 73,6% dintre elevi și studenți au învățat în mediul urban, iar 94,4% au fost înscriși în unități publice. Sistemul educațional a avut 247.500 de cadre didactice, revenind, în medie, 14 copii, elevi sau studenți la fiecare cadru didactic.
Prin urmare, populația școlară 2025-2026 a crescut, însă această majorare coexistă cu reducerea numărului de absolvenți raportat pentru anul anterior. Pentru o interpretare corectă, datele trebuie analizate împreună cu diferențele dintre nivelurile de educație, regiunile de dezvoltare și mediile de rezidență.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Economica.net.
