Banca Națională a României are pregătite mai multe componente tehnice necesare aderării la zona euro, potrivit lui Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al BNR. Acesta subliniază însă că pregătirea instituției nu este suficientă pentru stabilirea unui calendar. România trebuie să își consolideze finanțele publice, să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3% și să îndeplinească toate criteriile europene. În viziunea sa, obiectivul are atât o dimensiune economică, cât și una politică.
Declarațiile au fost făcute la Summitul Rethink România 2026, la Sinaia, și au fost relatate de Digi24, cu referire la informații transmise de Agerpres. Cristian Popa a legat direct progresul către moneda unică de evoluția consolidării fiscale.
BNR poate asigura, potrivit oficialului, o serie de elemente operaționale necesare tranziției. El a menționat sistemele de plăți și capacitatea de a produce bancnote euro, precum și perspectiva fabricării monedelor euro.
Aceste aspecte țin de responsabilitatea tehnică a băncii centrale și arată că instituția își pregătește infrastructura pentru eventualul proces de aderare. Ele nu înlocuiesc însă criteriile economice pe care România trebuie să le îndeplinească înaintea adoptării monedei unice.
În centrul discuției se află deficitul bugetar. Cristian Popa a arătat că un deficit mai mic decât nivelul anterior reprezintă un progres, dar nu este suficient dacă rămâne peste limita prevăzută de criteriile de la Maastricht.
Pragul de referință este de maximum 3% din produsul intern brut. Potrivit afirmațiilor sale, România și-a asumat obiectivul de a coborî sub această limită în intervalul 2029-2030. Doar ulterior ar putea începe discuții consistente cu partenerii europeni privind parcursul către zona euro.
Reducerea deficitului presupune măsuri care depășesc aria de acțiune a BNR. Politica fiscală, nivelul cheltuielilor publice, dinamica datoriei și măsurile pentru temperarea inflației depind de deciziile Guvernului și ale Parlamentului.
Din acest motiv, mesajul transmis de oficialul BNR este că aderarea nu poate fi tratată ca un proiect exclusiv al băncii centrale. Este nevoie de acțiuni coordonate ale tuturor instituțiilor responsabile, într-un proces care poate implica ajustări dificile pentru economie și societate.
Pe lângă deficit, evaluarea europeană include și alte condiții, între care stabilitatea prețurilor, sustenabilitatea finanțelor publice, stabilitatea cursului de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung. Îndeplinirea unei singure condiții nu poate garanta intrarea în zona euro.
Adoptarea monedei unice are, în opinia lui Cristian Popa, avantaje pentru România, dar nu trebuie prezentată ca o soluție fără costuri. El a avertizat că zona euro include atât beneficii, cât și riscuri, iar decizia trebuie susținută de o înțelegere realistă a ambelor dimensiuni.
Pregătirea tehnică a BNR reprezintă doar una dintre piesele procesului. România va putea discuta realist despre aderarea la euro abia după ce va demonstra că poate menține deficitul, datoria și inflația în limite compatibile cu criteriile europene.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
