România are un deficit de cadre didactice mai vizibil decât în urmă cu un deceniu. Raportul OCDE „Education at a Glance 2025” arată că 1,9% dintre posturile de profesori sunt neocupate la începutul anului școlar, față de 1,6% în medie la nivelul organizației. În plus, lipsa nu este distribuită uniform, iar datele indică probleme de recrutare la fizică și chimie, precum și îmbătrânirea corpului profesoral din gimnaziu.
Comparația OCDE folosește date din 2023 și le raportează la situația din 2013. În România, proporția medie a posturilor vacante este mai ridicată decât în majoritatea statelor analizate, însă diferența față de media organizației este de 0,3 puncte procentuale.
În Japonia și Franța, indicatorul este de 0,2%, respectiv 0,1%, iar Coreea de Sud raportează zero posturi neocupate în datele citate de TVR Info. Totuși, cifra națională este o medie și nu arată cum se distribuie deficitul între regiuni, niveluri de educație sau școli.
Ministerul Educației indică dificultăți mai mari la anumite discipline. Secretarul de stat Sorin Ion a afirmat că, la ultimul concurs, au existat aproximativ 200 de candidați pentru fizică, în timp ce erau disponibile aproape 700 de posturi complete, fără normele incomplete. Potrivit oficialului, o situație asemănătoare se observă la chimie.
În școli, deficitul este acoperit prin soluții temporare. Directorii citați de sursă au vorbit despre completarea normelor cu ore din alte discipline, preluarea unor cursuri de către colegi și menținerea unor profesori pensionari. La Colegiul Național „I. L. Caragiale” din București, orele de fizică au fost acoperite în ultimii ani și cu sprijinul unor foste profesoare.
Raportul OCDE evidențiază și schimbarea structurii de vârstă a profesorilor. În învățământul gimnazial, ponderea celor tineri a coborât de la 13% în 2013 la 8% în 2023, în timp ce proporția profesorilor de peste 50 de ani a crescut de la 29% la 32%.
Situația diferă însă între nivelurile de educație. În învățământul preșcolar, raportul indică o reducere a ponderii cadrelor didactice de peste 50 de ani față de acum zece ani. Materialul citat nu oferă, totuși, o imagine completă asupra cauzelor acestor diferențe.
Ministerul recunoaște dificultățile de recrutare și discută mecanisme pentru atragerea profesorilor tineri. Raportul arată, de asemenea, că România nu are rute suficient dezvoltate pentru persoanele care vor să intre în educație după o primă carieră, spre deosebire de alte țări.
În același timp, școlile resimt măsurile de austeritate menționate de sursă, precum creșterea normei didactice și reducerea activității plătite cu ora. Aceste schimbări pot limita flexibilitatea prin care unitățile de învățământ acoperă orele rămase libere.
Datele disponibile arată că problema nu se reduce la câteva posturi didactice vacante la începutul anului școlar, ci privește recrutarea și structura de vârstă a sistemului. Fără măsuri adaptate disciplinelor și nivelurilor de educație, școlile vor depinde în continuare de soluții temporare, iar presiunea asupra profesorilor existenți va crește.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de tvrinfo.ro.
