Banca Națională a României estimează că rata anuală a inflației va urca până la finalul lui 2026 și ar putea depăși nivelul de 6,1% prevăzut în prognoza din august. Noua evaluare reflectă riscuri mai mari provenite din energie, combustibili, materii prime și cursul leului. În același timp, inflația a coborât de la 10,42% în iunie la 6,17% în august, iar BNR a menținut dobânda-cheie la 6,50%.
Potrivit minutei ședinței de politică monetară din 8 octombrie, membrii Consiliului de administrație al BNR consideră că perspectiva pe termen scurt s-a deteriorat față de estimările prezentate în august. Prognoza anterioară indica o inflație de 6,1% în decembrie 2026 și o reducere graduală până la 2,8% în iunie 2028.
Noile date sugerează însă că rata anuală va urma o traiectorie ascendentă până la sfârșitul acestui an. Presiunile pornesc în special din zona costurilor de producție, deoarece energia și combustibilii mai scumpi se transmit către transport, producție și distribuție, iar apoi pot ajunge în prețurile bunurilor și serviciilor.
BNR indică și creșterea cotațiilor pentru materiile prime, inclusiv pentru unele produse agroalimentare. Banca centrală leagă aceste riscuri de conflictul din Orientul Mijlociu și de seceta severă din acest an.
Prelungirea conflictului poate menține volatilitatea pe piețele internaționale ale petrolului și materiilor prime. În plus, scumpirea produselor importate poate amplifica presiunile interne, mai ales atunci când firmele transferă costurile suplimentare către consumatori.
Evoluția cursului de schimb al leului reprezintă un alt canal important. O depreciere a monedei naționale face importurile mai costisitoare și poate accelera transmiterea scumpirilor externe în economia locală, ceea ce complică revenirea inflației către țintele urmărite.
În pofida riscurilor pentru lunile următoare, datele recente arată o reducere semnificativă a inflației. Rata anuală a coborât de la 10,42% în iunie la 6,17% în august 2026.
BNR atribuie această evoluție, între altele, epuizării efectelor directe ale eliminării plafonării prețului energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și accizelor din anul precedent. Și inflația de bază, măsurată prin indicatorul CORE2 ajustat, a încetinit, de la 8,3% în iunie la 6,2% în august.
Scăderea inflației de bază a fost susținută de temperarea scumpirilor pentru alimente procesate, bunuri nealimentare și servicii. Totuși, această evoluție nu înlătură riscurile asociate costurilor externe și cursului de schimb.
În ședința din 8 octombrie, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate să păstreze rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an. Au fost menținute și dobânda pentru facilitatea de creditare, la 7,50%, respectiv dobânda pentru facilitatea de depozit, la 5,50%.
Totodată, banca centrală nu a modificat nivelurile rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută. Există însă și factori care pot limita scumpirile: rezultatele favorabile ale unor culturi agricole pot reduce presiunea asupra prețurilor alimentelor, iar încetinirea consumului poate limita transferarea costurilor către prețurile finale.
Pentru România, perspectiva arată o dezinflație incompletă: scăderea rapidă din vară nu elimină riscul unor noi presiuni asupra prețurilor. Evoluția energiei, a combustibililor, a materiilor prime și a leului va conta decisiv pentru inflația în decembrie 2026.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
