Învestirea lui Luca Niculescu pune capăt unei crize politice începute în luna mai, după căderea guvernului condus de Ilie Bolojan. Noua majoritate parlamentară oferă executivului un punct de plecare pentru rectificarea bugetară, pregătirea bugetului pe 2027 și negocierea măsurilor de consolidare fiscală. Totuși, votul de învestitură nu garantează stabilitatea pe termen lung, deoarece sprijinul partidelor este condiționat, iar efectele asupra costurilor de finanțare, cursului și deficitului României depind de deciziile adoptate în următoarele luni.

O majoritate construită pentru deblocarea Parlamentului

Niculescu a primit 280 de voturi favorabile și 58 împotrivă, după trei încercări eșuate de formare a unui guvern. Susținerea a venit de la PSD, PNL și UDMR, în timp ce USR și formațiunile ultranaționaliste au votat împotrivă, potrivit informațiilor publicate de El País.

Mecanismul politic este însă mai fragil decât sugerează rezultatul numeric. PSD intră în executiv cu o parte importantă a portofoliilor, dar PNL și UDMR nu fac parte din noul guvern. Liberalii au anunțat că vor susține învestirea pentru închiderea crizei, după care vor trece în opoziție.

Această formulă îi permite premierului să înceapă activitatea, însă fiecare proiect major va necesita o reconfirmare politică. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a transmis că sprijinul partidului nu reprezintă un acord necondiționat pentru întreaga agendă a premierului. El a anunțat și o evaluare a rezultatelor guvernului peste șase luni.

Deficitul României devine primul test economic

Urgența principală este fiscală. Sursa citată indică un deficit public de 7,65% în 2025, nivel care menține România sub presiunea angajamentelor asumate față de Uniunea Europeană.

Obiectivul european este coborârea deficitului sub 3% din PIB până în 2030. Pentru a ajunge acolo, noul executiv trebuie să combine rectificarea bugetară, reducerea cheltuielilor și reformele administrative cu măsuri care să nu blocheze economia.

Niculescu a indicat că statul ar trebui să-și reducă mai întâi propriile costuri, înainte de a solicita eforturi suplimentare contribuabililor. Declarația fixează o direcție politică, nu un rezultat deja obținut, astfel că detaliile privind economiile, veniturile și calendarul ajustării urmează să fie stabilite prin decizii bugetare.

Bugetul pentru 2027 și încrederea piețelor

Primul reper verificabil va fi aprobarea bugetului pentru 2027. Documentul va arăta dacă majoritatea parlamentară poate susține măsuri de consolidare fiscală și dacă obiectivele guvernului sunt compatibile cu resursele disponibile.

Criza politică prelungită a pus presiune asupra monedei naționale și asupra costurilor de finanțare ale statului, potrivit relatării din El País. România s-a apropiat, de asemenea, de riscul pierderii calificativului de investiții, ceea ce ar putea scumpi împrumuturile și ar reduce spațiul de manevră al bugetului.

În acest context, stabilitatea politică are o consecință economică directă: un guvern capabil să adopte rapid un plan credibil poate limita incertitudinea. În schimb, conflictele dintre partidele care susțin executivul ar menține presiunea asupra finanțării și ar întârzia reformele.

Învestirea lui Luca Niculescu rezolvă problema imediată a guvernării, dar nu și vulnerabilitățile fiscale acumulate. Stabilitatea politică va deveni credibilă doar dacă majoritatea susține un buget realist, măsuri aplicabile de reducere a deficitului și un calendar coerent al reformelor. Până atunci, piețele vor evalua mai ales rezultatele concrete, nu schimbarea de la Palatul Victoria.

Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de El País.