Sorin Grindeanu solicită o analiză comparativă a deficitului cash și ESA înaintea unei eventuale a doua rectificări bugetare. Liderul PSD susține că diferența dintre plățile efectuate și obligațiile recunoscute contabil poate schimba imaginea asupra finanțelor publice. Cererea apare după adoptarea primei rectificări de către Guvernul Niculescu, despre care Grindeanu afirmă că asigură fonduri pentru pensii, sănătate, servicii sociale și plata unor datorii către companii. Totuși, declarația citată nu prezintă date complete despre obligațiile neachitate ale statului.
Potrivit explicațiilor prezentate de Sorin Grindeanu, deficitul cash măsoară diferența dintre încasările și plățile efectiv realizate de stat într-o anumită perioadă. Prin urmare, indicatorul urmărește fluxurile financiare înregistrate efectiv.
Deficitul calculat potrivit metodologiei ESA include însă și cheltuieli sau obligații recunoscute contabil, chiar dacă plata lor nu a fost încă efectuată. Din acest motiv, deficitul cash și ESA pot oferi imagini diferite asupra execuției bugetare.
Un deficit cash mai mic poate apărea atunci când plata unor facturi este amânată. Această evoluție nu înseamnă automat că obligațiile au dispărut sau că presiunea asupra bugetului s-a redus.
În acest context, liderul PSD cere ca următoarea rectificare să indice ce sume au fost plătite, ce facturi au rămas neachitate și care cheltuieli sunt deja reflectate în metodologia ESA. Declarația nu oferă însă valoarea totală a acestor obligații și nici o listă verificată a restanțelor.
Grindeanu a afirmat că prima rectificare adoptată de Guvernul Niculescu acoperă necesarul pentru plata pensiilor până la sfârșitul anului și asigură finanțarea medicamentelor și spitalelor. El a inclus între priorități fondurile pentru asistenții sociali, persoanele cu dizabilități și protecția copilului.
Totodată, liderul PSD a susținut că rectificarea începe să readucă lichiditate în economie prin plata datoriilor către firmele românești. Mesajul său este că alocările urgente răspund nevoilor imediate, dar nu înlocuiesc clarificarea poziției financiare a statului înaintea construirii bugetului pentru anul viitor.
Grindeanu a indicat jumătatea lunii noiembrie pentru o posibilă a doua rectificare, după publicarea prognozei Comisiei Europene și a rapoartelor Institutului Național de Statistică. El a respins ideea unui conflict cu ministrul Finanțelor, dar a cerut ca ministerul să facă publice toate facturile restante.
Printre exemplele menționate se află concediile medicale, rambursările de TVA, compensările la energie și lucrările de investiții. Informațiile disponibile în declarația citată nu permit însă verificarea separată a valorii fiecărei categorii.
În argumentația sa, Grindeanu a citat estimări ale Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză privind evoluția economiei în 2026. Potrivit acestor date, economia ar urma să scadă cu 0,4%, producția industrială cu 3,3%, iar puterea de cumpărare a salariului mediu net cu 3,3%.
Liderul PSD a prezentat cifrele ca efecte ale politicilor economice recente și ca argument pentru schimbarea direcției guvernamentale. Ele rămân însă estimări atribuite instituției menționate, nu rezultate independente ale unei analize prezentate în declarația citată.
În consecință, comparația dintre deficitul cash și ESA ar trebui să distingă plățile efectuate, obligațiile restante și cheltuielile recunoscute potrivit metodologiei europene. Fără aceste informații, un deficit cash mai redus nu poate fi interpretat singur drept o îmbunătățire a situației financiare a statului.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
