Președintele Nicușor Dan a trimis Parlamentului, pentru reexaminare, legea care aprobă modificări privind eficiența energetică a blocurilor și permite, în anumite condiții, stimulente pentru cazane alimentate cu combustibili fosili. Demersul nu reprezintă un nou control de constituționalitate, după ce Curtea Constituțională a respins obiecția formulată anterior. Miza este compatibilitatea soluției legislative cu directiva europeană, dar și alegerea unor sisteme de încălzire care să nu blocheze investițiile în modernizare.
Cererea transmisă vineri Parlamentului se bazează pe responsabilitatea președintelui de a urmări respectarea obligațiilor asumate prin aderarea României la Uniunea Europeană. Potrivit documentului prezentat de Digi24, această procedură urmărește o reevaluare a compatibilității practice a legii cu normele europene, nu reluarea analizei constituționale.
Parcursul legislativ a inclus deja o obiecție de neconstituționalitate formulată la 27 aprilie 2026. Curtea Constituțională a respins sesizarea și a stabilit că legea este constituțională în raport cu criticile analizate. Prin urmare, solicitarea actuală are un obiect distinct: felul în care excepția introdusă în Parlament se raportează la directiva europeană privind performanța energetică a clădirilor.
Legea vizează aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2025, care modifică inclusiv cadrul aplicabil creșterii performanței energetice a blocurilor de locuințe. În forma contestată politic, textul permite acordarea de sprijin pentru instalarea unor cazane pe combustibili fosili în imobile racordate la puncte termice cu mai puțin de 50 de utilizatori finali, pentru cel mult doi ani.
Președinția separă cazanele autonome alimentate cu combustibili fosili de alte sisteme individuale de încălzire. Primele ar intra, potrivit argumentației prezidențiale, în domeniul interdicției prevăzute de articolul 17 alineatul (15) din directivă. Pentru alte tehnologii, conformitatea ar trebui verificată în funcție de caracteristicile tehnice concrete.
Problema identificată în cererea de reexaminare este că excepția referitoare la punctele termice mici nu ar avea un temei explicit în directivă. Același argument este invocat și în legătură cu limita de doi ani. Directiva obligă statele membre să atingă un anumit rezultat, însă lasă, în anumite situații, spațiu pentru alegerea instrumentelor naționale de aplicare.
Pragul de 50 de utilizatori poate indica dificultăți economice în funcționarea unui punct termic, dar nu demonstrează automat că înlocuirea acestuia cu instalații individuale pe combustibili fosili ar produce un avantaj pentru mediu. Această distincție este importantă pentru autoritățile care vor trebui să justifice eventualele scheme de sprijin.
Argumentația prezidențială pornește de la necesitatea protejării locatarilor și a menținerii încălzirii în comunitățile afectate. Totuși, finanțarea unor echipamente noi pe combustibili fosili poate prelungi utilizarea unei tehnologii cu emisii mai ridicate și poate întârzia trecerea la soluții mai eficiente.
În document nu sunt prezentate valori concrete privind costurile pentru gospodării, economiile de energie sau investițiile necesare pentru alternative. Președintele cere însă ca soluțiile să fie selectate după o evaluare a fezabilității tehnice, a cheltuielilor suportate de beneficiari și a reducerilor de consum și emisii.
Din perspectivă bugetară, alegerea are un cost de oportunitate. Aceleași fonduri ar putea susține izolarea clădirilor, modernizarea instalațiilor comune sau sisteme bazate pe surse regenerabile, însă sursa nu oferă o comparație financiară între aceste variante.
Reexaminarea nu stabilește încă direcția finală a politicii de încălzire pentru blocuri. Parlamentul va trebui să decidă dacă menține excepția, o modifică sau o înlocuiește, pe baza compatibilității europene, a fezabilității tehnice și a costurilor care ar reveni beneficiarilor.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
