România a importat în 2025 bunuri în valoare de 129,35 miliarde de euro, în timp ce exporturile au totalizat 96,61 miliarde de euro. Diferența de aproximativ 32,74 miliarde de euro reprezintă deficitul comercial. Dincolo de valoarea totală, structura importurilor României arată dependența economiei de mașini, echipamente, componente, produse manufacturate și inputuri industriale. Interpretarea trebuie făcută cu o precauție importantă: datele agregate pentru 2025 sunt comparate cu detalierea pe categorii disponibilă pentru 2024.
Cea mai mare categorie este cea a mașinilor și echipamentelor de transport. Aceasta include automobile, componente auto, utilaje industriale și echipamente electrice. În 2025, categoria a reprezentat 36,8% din importurile totale, adică aproximativ 47,6 miliarde de euro.
În același timp, importurile din această zonă nu sunt destinate exclusiv consumului final. O parte dintre componente și echipamente intră în procesele de producție ale fabricilor din România, iar bunurile rezultate pot fi ulterior exportate. Prin urmare, valoarea importurilor trebuie analizată și prin legătura cu lanțurile industriale internaționale.
Pe locul următor se află alte produse manufacturate, categorie care cuprinde articole din metal, îmbrăcăminte, încălțăminte și diverse bunuri industriale. Aceste produse au reprezentat 28,1% din total, echivalentul a aproximativ 36,3 miliarde de euro. Împreună, primele două categorii concentrează aproape două treimi din importurile României.
Clasificarea pe toate cele șase categorii este disponibilă, în datele utilizate aici, pentru anul 2024. Această limitare contează, deoarece valorile pentru 2025 nu trebuie confundate cu o distribuție detaliată aferentă aceluiași an.
În 2024, importurile de produse chimice au fost de aproximativ 17,8 miliarde de euro. Categoria include medicamente, produse farmaceutice, îngrășăminte, materiale plastice și substanțe folosite în procese industriale.
De asemenea, alimentele, băuturile și produsele din tutun au însumat aproximativ 12,7 miliarde de euro. Valoarea reflectă atât cererea internă, cât și diferențele dintre producția disponibilă, procesare, distribuție și preferințele de consum. Faptul că România dispune de suprafețe agricole importante nu înseamnă automat că poate acoperi întreaga cerere prin producție locală.
În relația cu partenerii externi, Uniunea Europeană are poziția dominantă. Aproximativ 72,1% din importurile din 2025 au provenit din state membre, însumând peste 93 de miliarde de euro. Această pondere reflectă integrarea României în piața unică și în lanțurile regionale de aprovizionare.
Deficitul comercial apare atunci când valoarea bunurilor cumpărate din exterior depășește valoarea bunurilor vândute în străinătate. El poate indica o cerere internă puternică, dar și o capacitate insuficientă de producție sau de export în anumite segmente. Totuși, interpretarea depinde de natura importurilor și de măsura în care acestea generează activitate economică în România.
Importurile nu sunt, prin ele însele, un semn de slăbiciune economică. Tehnologiile, materiile prime și componentele importate pot susține producția internă, investițiile și exporturile. Problema apare când diferența dintre importuri și exporturi se menține, iar economia nu reușește să-și extindă suficient capacitatea productivă și valoarea adăugată.
Reducerea deficitului comercial nu presupune eliminarea importurilor, ci dezvoltarea capacității economiei românești de a produce bunuri cu valoare adăugată mai mare. Investițiile industriale, tehnologia și integrarea furnizorilor locali pot susține exporturi mai competitive, fără a transforma importurile într-un fenomen negativ în sine.
Pentru contextul analizei comerțului exterior, poate fi consultat studiul original al Academiei de Studii Economice din București. Documentul este disponibil online în format PDF.
