Guvernul ar putea încerca să distribuie pe mai mulți ani plata drepturilor salariale restante datorate judecătorilor, după hotărâri judecătorești definitive. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a susținut că este necesar un dialog la nivelul premierului pentru identificarea unei soluții care să evite perturbările bugetare. Potrivit informațiilor prezentate de Digi24, suma scadentă în 2026 se apropie de 5 miliarde de lei. Deocamdată, nu sunt cunoscute nici calendarul unei eventuale eșalonări, nici sursa concretă de finanțare.
Ideea avansată de Alexandru Nazare este ca plata sumelor stabilite prin hotărâri judecătorești să fie organizată etapizat, nu realizată integral într-un singur moment bugetar. Ministrul a indicat că soluția ar urma să fie construită prin dialog între Guvern și instituțiile implicate.
În acest scenariu, obligația de plată nu ar fi anulată, ci repartizată pe tranșe sau pe mai multe exerciții financiare. Totuși, declarația ministrului nu stabilește un model tehnic, un număr de tranșe sau un termen pentru achitarea integrală.
Potrivit sursei citate, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv recursul formulat de Guvern și Ministerul Finanțelor împotriva unei sentințe a Curții de Apel București.
Hotărârea instanței de fond, pronunțată la 5 mai, obliga Executivul să asigure integral fondurile pentru plata drepturilor salariale restante ale judecătorilor, cu scadență în 2026. Instanța a menționat inclusiv posibilitatea unei rectificări bugetare, potrivit informațiilor relatate de Digi24.
Recursul a fost soluționat după șapte amânări, iar decizia definitivă limitează opțiunile Guvernului de a evita plata obligațiilor stabilite de instanțe. Fostul premier Ilie Bolojan a estimat valoarea acestora la 4,8 miliarde de lei.
Impactul financiar depinde de forma în care ar fi aplicată eșalonarea. Plata integrală în 2026 ar concentra necesarul de fonduri într-un singur an, în timp ce un calendar multianual ar distribui presiunea asupra bugetelor viitoare.
În același timp, o asemenea soluție ar trebui să respecte conținutul hotărârilor judecătorești și regulile aplicabile executării obligațiilor statului. Nu este clar, din informațiile disponibile, dacă Guvernul pregătește deja un proiect normativ sau doar evaluează opțiunile tehnice.
Rămâne deschisă și problema sursei de finanțare. Banii ar putea necesita realocări, economii bugetare sau o rectificare, însă ministrul nu a prezentat un plan financiar detaliat. De asemenea, nu a fost comunicat un calendar oficial al discuțiilor sau al plăților.
Datele publice indică o obligație estimată la aproape 5 miliarde de lei și o scadență în 2026. În schimb, mecanismul concret al plăților către judecători nu a fost anunțat.
Prin urmare, propunerea ministrului Finanțelor trebuie privită ca o direcție de lucru, nu ca o decizie adoptată. Stabilirea tranșelor, a termenelor și a creditelor bugetare va necesita acte oficiale și o fundamentare financiară explicită.
Eșalonarea poate reduce presiunea imediată asupra bugetului, dar nu schimbă obligația statului de a respecta hotărârile judecătorești. Până la apariția unui act oficial, rămân neclare atât calendarul plăților, cât și impactul financiar anual.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
