Întârzierile de plată ale statului pot afecta mai mult decât firmele care au contracte publice. Dr. ing. Marius Lulea explică modul în care lipsa lichidității se transmite către furnizori, angajați, comercianți și consumatori. Analiza pornește de la estimări publice privind obligații de aproape 10 miliarde de euro, însă suma include categorii diferite și nu poate fi tratată integral drept arierate. În consecință, efectul economic depinde atât de valoarea plăților restante, cât și de viteza cu care banii ar fi circulat în economie.
Potrivit analizei publicate de Politika24, în spațiul public au fost vehiculate obligații ale statului român apropiate de 50 de miliarde de lei. Echivalentul de aproximativ 10 miliarde de euro ar include facturi restante, alte obligații și necesități de finanțare ajunse ulterior la scadență.
Distincția este importantă, deoarece valoarea totală nu măsoară strict arieratele bugetare. Totuși, întârzierea plăților pentru bunuri și servicii deja furnizate poate produce efecte considerabile asupra firmelor care depind de încasări pentru a-și continua activitatea.
Mecanismul este vizibil mai ales în construcții și infrastructură. O companie care nu încasează la termen poate amâna plățile către subcontractori, furnizorii de materiale, transportatori sau angajați, iar presiunea se transmite apoi către alte firme.
Un element central al explicației oferite de Marius Lulea este viteza de circulație a banilor. O sumă încasată de o firmă poate deveni, succesiv, salariu, plată către furnizor, achiziție comercială sau venit pentru un alt producător.
Când plata este blocată, nu este amânată o singură tranzacție. Sunt întârziate și schimburile care ar fi urmat în lanț, iar companiile pot recurge la credite pentru plata salariilor, taxelor și furnizorilor. Dobânzile suplimentare reduc profitabilitatea și pot limita investițiile.
În scenariul prezentat de acesta, 10 miliarde de euro introduse în circuit ar putea susține, în timp, tranzacții cumulate de câteva ori mai mari. Exemplul descrie un mecanism economic și nu reprezintă o prognoză automată de creștere a produsului intern brut.
Volumul efectiv al tranzacțiilor depinde de destinația banilor, de rapiditatea cheltuirii lor și de capacitatea economiei de a furniza bunuri și servicii. Prin urmare, aceeași sumă poate produce efecte diferite în funcție de condițiile concrete.
Întârzierile pot reduce veniturile fiscale prin diminuarea activității economice. Firmele care produc mai puțin sau își restrâng operațiunile generează mai puține impozite, contribuții și încasări din TVA.
În plus, angajații afectați își pot reduce consumul, ceea ce transmite presiunea către comercianți, distribuitori și producători. În cazurile severe, acumularea creanțelor poate contribui la insolvențe și la pierderea unor locuri de muncă.
Analiza citată amintește și o estimare Frames, relatată de AGERPRES, potrivit căreia întârzierile și amânarea rectificării bugetare puteau genera costuri economice de 10–15 milioane de lei pe zi, în scenariile analizate. Separat, rectificarea aprobată la 30 octombrie a inclus un mecanism de 2 miliarde de lei pentru reducerea unor plăți restante din economia locală.
În această perspectivă, disciplina bugetară nu înseamnă doar controlul cheltuielilor, ci și plata predictibilă a obligațiilor asumate. Întârzierile pot transfera presiunea financiară către firme și pot reduce activitatea economică, fără ca valoarea nominală a blocajului să descrie singură amploarea efectelor.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Politika24.RO.
