Federația Solidaritatea Sanitară solicită Ministerului Muncii negocieri pentru noua lege a salarizării și un calendar clar al discuțiilor. Organizația cere protejarea veniturilor angajaților din sănătate, creșteri reale, reguli uniforme de calcul și o finanțare demonstrată. În același timp, sindicatele se opun separării transportului sanitar într-un sector distinct de negociere. Datele privind pierderile posibile provin din analiza citată de federație, iar costul total al eventualelor majorări și sursele bugetare nu sunt precizate în informațiile disponibile.
Potrivit informațiilor publicate de Digi24, reprezentanții federației i-au cerut ministrului Muncii, Florin Manole, să deschidă negocierile pentru viitorul act normativ. Prioritatea anunțată este ca nicio categorie de angajați din sănătate să nu înregistreze scăderi ale veniturilor.
Sindicaliștii solicită, în plus, creșteri reale ale salariilor și reguli explicite pentru calcularea tuturor componentelor venitului. Ei cer ca orice majorare să fie însoțită de o sursă de finanțare demonstrată, nu doar de o formulare generală în textul legii.
Federația susține că un proiect analizat în luna august putea reduce veniturile pentru aproximativ 5% dintre angajați, în scenariul de risc maxim. Aceeași analiză, citată de organizație, estimează că 92% dintre salariați ar fi pierdut, cel puțin temporar, o creștere reală a veniturilor prevăzută pentru 1 ianuarie 2027. Aceste procente reprezintă evaluarea sindicatului și nu sunt confirmate independent în materialul consultat.
Pe agenda negocierilor se află și un nou contract colectiv la nivelul sectorului Sănătate. Documentul anterior a expirat la 12 septembrie 2026, iar federația dorește reluarea cadrului de negociere pentru angajații din sistemul public.
Sindicatele cer transpunerea Directivei europene privind transparența salarială și aplicarea efectivă a principiului remunerării egale între femei și bărbați. Propunerile transmise Ministerului Muncii vizează evaluarea corectă a muncii, inclusiv a activităților de îngrijire, precum și implicarea organizațiilor sindicale în negociere.
În informațiile prezentate nu apar însă o estimare consolidată a cheltuielilor sau un calendar bugetar pentru majorările revendicate. Prin urmare, rămâne neclar dacă finanțarea ar urma să provină exclusiv din bugetul public ori dintr-un mix de surse. Această necunoscută este esențială pentru evaluarea sustenabilității proiectului.
O altă dispută privește intenția Ministerului Muncii de a crea un sector distinct de negociere colectivă pentru serviciile de transport al pacienților. Măsura apare într-un proiect de ordin pus în transparență decizională la 7 octombrie.
Solidaritatea Sanitară consideră că desprinderea serviciilor de ambulanță și transport sanitar din sectorul Sănătate ar putea fragmenta drepturile angajaților. Federația avertizează asupra unor posibile diferențe de tratament și asupra reducerii numărului de salariați acoperiți de contracte colective.
Lista organizației include și reintroducerea unui contract colectiv unic la nivel național, cu un nivel minim de drepturi pentru angajații din economie și sectorul public. Totodată, sindicatele propun un Comitet Sectorial Sănătate, finanțabil inclusiv prin fonduri europene nerambursabile, pentru actualizarea standardelor ocupaționale.
Federația mai solicită evaluarea efectelor inteligenței artificiale asupra profesiilor medicale și indicatori naționali pentru măsurarea eficienței dialogului social. Solicitările sindicatelor fixează obiective clare pentru viitoarea lege, însă o decizie sustenabilă depinde de cifre publice: costul majorărilor, calendarul aplicării și sursele de finanțare. Fără aceste elemente, protejarea veniturilor rămâne o revendicare legitimă, dar nu poate fi evaluată ca măsură bugetară concretă.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
