ANAF poate stabili din oficiu impozitul special datorat pentru anumite locuințe și autoturisme, dacă proprietarul nu depune Formularul 216. Procedura începe cu date furnizate de autorități locale, registre auto și sisteme informatice, continuă cu notificarea și audierea contribuabilului și se încheie, dacă este cazul, cu o decizie de impunere. Ordinul analizat de HotNews separă însă clar stabilirea obligației fiscale de executarea silită, care urmează regulile generale din Codul de procedură fiscală.
Potrivit informațiilor prezentate de HotNews, impozitul se aplică persoanelor fizice care dețin clădiri rezidențiale în România, atunci când valoarea impozabilă depășește 2.500.000 de lei. Cota este de 0,9% și se aplică diferenței dintre valoarea impozabilă și plafonul neimpozabil.
În cazul autoturismelor, pragul este o valoare de achiziție mai mare de 375.000 de lei. Impozitul se calculează tot cu 0,9% asupra diferenței și se datorează timp de cinci ani fiscali, începând cu anul predării bunului.
OpANAF nr. 1444/2026 prevede că Fiscul centralizează informații de la direcțiile locale de taxe, de la autoritatea care gestionează permisele și înmatriculările, precum și din sistemul informatic de achiziții. Din aceste date este identificată categoria proprietarilor eligibili care nu au depus declarația la termen.
Prima măsură este transmiterea unei notificări privind nedeclararea. Contribuabilul are 15 zile de la primire pentru a depune declarația sau pentru a explica de ce nu datorează impozitul.
Dacă nu răspunde, organul fiscal trebuie să îi ofere și posibilitatea exprimării unui punct de vedere, printr-o audiere. Neprezentarea la al doilea termen nu blochează procedura, audierea fiind considerată îndeplinită din punct de vedere legal.
Ulterior, inspectorul întocmește un referat de estimare pe baza datelor transmise de autorități. Pe această bază se emite decizia de impunere din oficiu, care stabilește suma datorată, precum și accesoriile pentru întârziere.
Decizia nu este neapărat definitivă în privința bazei de impozitare. Dacă, în termen de 60 de zile de la comunicare, contribuabilul depune Formularul 216 corect, ANAF poate emite o decizie de anulare a impunerii din oficiu, urmând să ia în calcul suma declarată.
O limită importantă este diferența dintre stabilirea debitului și recuperarea lui. Ordinul reglementează în principal primul palier. Executarea silită se desfășoară potrivit Codului de procedură fiscală, după expirarea termenului de plată și transformarea deciziei în titlu executoriu.
În această etapă, Fiscul poate comunica somația și poate utiliza poprirea conturilor sau a unor venituri. În funcție de situație, pot fi instituite sechestre asupra bunurilor mobile și imobile, inclusiv măsuri care permit valorificarea acestora prin procedurile legale.
Procedura nu transformă automat o notificare într-o poprire. Mai întâi trebuie stabilită obligația fiscală, respectate etapele de informare și audiere, apoi trebuie să expire termenul de plată. Doar după aceea, dacă debitul rămâne neachitat, ANAF poate trece la executarea silită prevăzută de Codul de procedură fiscală.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
