M3 a crescut cu 8,4% într-un an, la 816,2 miliarde de lei în septembrie
Masa monetară în sens larg a ajuns la 816,2 miliarde de lei în septembrie, după o creștere anuală de 8,4%. Activele interne nete și creditul guvernamental au avansat, în timp…
Execuția bugetară la nouă luni lasă, în calculele prezentate de Știrile ProTV, o diferență de 51,7 miliarde de lei până la plafonul anual de deficit stabilit pentru 2026. Această sumă este însă un spațiu teoretic, nu un buget suplimentar alocat automat Guvernului. Interpretarea trebuie făcută separat pentru deficitul cash, bazat pe plăți efectuate, și pentru deficitul ESA, care include și angajamentele contabilizate potrivit regulilor europene.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor citate de publicația ProTV, deficitul bugetar după primele nouă luni din 2026 a ajuns la 78,3 miliarde de lei. Valoarea reprezintă 3,81% din produsul intern brut.
La rectificarea aprobată la 30 octombrie, Guvernul a menținut ținta anuală la 6,2% din PIB, echivalentul a 130,3 miliarde de lei. Diferența aritmetică dintre plafon și deficitul înregistrat până la sfârșitul lunii septembrie este de 51,7 miliarde de lei.
În termeni practici, suma indică deficitul cash suplimentar care ar putea fi consemnat până la finalul anului, dacă ținta bugetară este respectată. Împărțită la cele 61 de zile rămase după prima rectificare, aceasta ar însemna un ritm mediu de aproximativ 836 de milioane de lei pe zi.
Calculul nu trebuie confundat cu existența unor fonduri necheltuite, puse la dispoziția instituțiilor. Un deficit mai mare se finanțează prin împrumuturi sau prin alte surse, iar spațiul până la plafon nu obligă statul să cheltuiască întreaga diferență.
Deficitul cash urmărește, în esență, diferența dintre veniturile și plățile efectiv realizate într-o anumită perioadă. Din acest motiv, indicatorul poate să nu surprindă imediat toate obligațiile asumate de instituțiile publice, dacă acestea nu au fost încă plătite.
Deficitul ESA, calculat potrivit metodologiei europene, are o perspectivă mai largă asupra angajamentelor statului. El poate include cheltuieli angajate, chiar dacă plata lor nu s-a reflectat încă în execuția de casă.
Această diferență devine importantă în domenii precum sănătatea sau sprijinul acordat prin schemele de plafonare a prețurilor la energie. Sursa citată arată că obligațiile acumulate în astfel de zone pot influența presiunea reală asupra bugetului, însă datele disponibile nu permit cuantificarea exactă.
În plus, faptul că deficitul cash după nouă luni este mai mic decât în aceeași perioadă din 2025 nu oferă, de unul singur, o imagine completă asupra sustenabilității finanțelor publice. Potrivit Ministerului Finanțelor, indicatorul a scăzut de la 102,47 miliarde de lei la 78,3 miliarde de lei, iar ponderea în PIB s-a redus de la 5,31% la 3,81%.
Execuția din ultimele luni va trebui analizată și prin prisma fondurilor direcționate către sănătate, pensii, dobânzi și plata arieratelor administrațiilor locale. Guvernul a susținut că rectificarea nu majorează cheltuielile totale, ci redistribuie resurse între capitole bugetare.
Contextul este complicat de adoptarea întârziată a bugetului și de perioada în care Executivul interimar a avut atribuții limitate. Prima rectificare a fost aprobată abia la sfârșitul lunii octombrie, după mai multe luni fără o ajustare amplă a alocărilor.
Deocamdată, nu se poate stabili cât din spațiul de 51,7 miliarde de lei va acoperi facturi și obligații mai vechi și cât ar putea finanța cheltuieli noi. Această distincție este esențială pentru evaluarea presiunii viitoare asupra datoriei publice.
Prin urmare, limita de 51,7 miliarde de lei arată cât deficit cash mai poate fi înregistrat până la atingerea țintei, nu cât poate cheltui statul fără alte consecințe. Imaginea finală va depinde de plățile din ultimele luni, de obligațiile deja acumulate și de modul în care acestea vor fi reflectate în deficitul ESA.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de stirileprotv.ro.
