Banca Națională a României a lăsat dobânda de politică monetară la 6,50%, nivel aplicat din august 2024. Decizia vine într-un moment complicat. Prețurile accelerează, iar economia își pierde ritmul.
Pentru BNR, opțiunile sunt limitate. O reducere a dobânzii ar putea slăbi leul și ar alimenta prețurile, în timp ce o majorare ar apăsa asupra cererii și investițiilor.
Rata anuală a inflației a coborât de la 10,42% în iunie la 6,17% în august. Ulterior, aceasta a urcat la 6,61% în septembrie și la 6,94% în octombrie.
Potrivit analizei publicate de HotNews, scăderea din vară a reflectat mai ales ieșirea unor efecte fiscale și energetice din baza de calcul. Presiunile asupra prețurilor nu au dispărut.
Combustibilii și gazele au contribuit la noile scumpiri. În octombrie, au fost menționate și legumele, fructele și ouăle.
Prin urmare, inflația este influențată în principal de factori de ofertă, precum energia, petrolul și seceta. Dobânda BNR are o influență redusă asupra acestor cauze.
În plus, banca centrală estimează o nouă creștere ușoară a inflației până la finalul anului. Cursul și energia rămân relevante, iar așteptările inflaționiste pe termen scurt se mențin ridicate.
O dobândă mai mică ar putea relaxa creditarea, însă momentul este nefavorabil pentru stabilitatea financiară. Leul s-a menținut la nivelul mai ridicat atins la începutul lunii octombrie.
În același timp, randamentele titlurilor de stat au rămas peste nivelurile din vară. Aversiunea globală față de risc și incertitudinea fiscală sporesc prima cerută de investitori pentru activele românești.
Astfel, o reducere a dobânzii ar putea pune presiune suplimentară asupra cursului. Un leu mai slab s-ar transmite în prețurile bunurilor importate și în costurile energiei.
Deficitul de cont curent a început să crească din nou în iulie și august, după restrângerea din primul semestru. Dezechilibrul extern reduce spațiul pentru o relaxare monetară rapidă.
Nici creșterea dobânzii nu oferă o soluție fără costuri. PIB-ul a scăzut cu 0,1% în primul trimestru și a stagnat în al doilea.
Consumul gospodăriilor și-a accentuat declinul. BNR estimează că deficitul de cerere se va adânci în a doua jumătate a anului, pe fondul corecției bugetare și al crizei energetice.
O dobândă mai mare ar reduce creditarea și investițiile, fără să ieftinească petrolul, gazele sau produsele afectate de secetă. Condițiile de finanțare s-au înăsprit deja.
Cotațiile interbancare au urcat la începutul lunii octombrie și au rămas peste nivelurile din trimestrele anterioare. Aceasta reprezintă o înăsprire de facto, chiar fără modificarea dobânzii BNR.
Strategia actuală este una de așteptare și monitorizare. Prognoza indică o scădere graduală a inflației începând de anul viitor, pe măsură ce șocurile energetice și agricole ies din baza de calcul.
Revenirea inflației în intervalul țintei este estimată abia în primul trimestru din 2028. Până atunci, BNR preferă să evite atât destabilizarea leului, cât și accentuarea declinului economic.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
