STUDIU. David: Cum se combină migrația, natalitatea și ocuparea în economia României
STUDIU. David: Depopularea și îmbătrânirea schimbă profund piața muncii din România

Oferta de muncă din România este influențată simultan de trei procese: reducerea populației, îmbătrânirea și emigrarea persoanelor tinere și active. Privite împreună, aceste procese explică de ce un sold migrator pozitiv nu este suficient pentru a inversa declinul demografic și pentru a elimina deficitul de lucrători.

Acestea sunt principalele direcții ale studiului ASPECTS OF LABOR MARKET DEVELOPMENTS IN ROMANIA, realizat de Brianna-Naomi David, Cleopatra Jita, Teodor Mateoc, Ioana Balan, Anişoara DUMA-COPCEA și Nicoleta Mateoc-Sîrb. Lucrarea a apărut în 2026 în publicația Lucrări Științifice Management Agricol.

Designul analizei

Metodologia combină analiza critică a literaturii recente cu o abordare comparativă România–Europa. Autorii au consultat cărți și articole publicate în reviste indexate în Web of Science, Scopus și Google Scholar, selectate în funcție de actualitate, relevanță și rigoare științifică.

Pentru componenta empirică au fost utilizate date provenite din surse oficiale, între care Eurostat și INS. Indicatorii au fost prelucrați și interpretați pentru a surprinde ocuparea, participarea la forța de muncă și structura populației active. Prin urmare, lucrarea construiește o imagine integrată pe baza datelor disponibile, nu un model econometric care să cuantifice separat contribuția fiecărei cauze.

Dimensiunea demografică a problemei

Între 2002 și 2023, populația României a scăzut de la 21.675.775 la 19.063.662 de persoane. Densitatea a coborât de la 90,9 la 80 de locuitori pe kilometru pătrat. În 2023, urbanul reprezenta 52% din populație, iar ruralul 48%, diferența dintre cele două medii fiind mult mai restrânsă decât în anii anteriori.

Autorii leagă declinul de natalitatea redusă, emigrare și îmbătrânire. Între 2012 și 2019, numărul nașterilor vii a crescut de la 180.714 la 211.175, iar rata natalității a urcat de la 9 la 10,9. Totuși, tendința generală analizată în lucrare este una de vulnerabilitate demografică, amplificată ulterior de reducerea numărului de copii și de creșterea ponderii vârstnicilor.

Între 1 ianuarie 2024 și 1 ianuarie 2025, ponderea persoanelor de cel puțin 65 de ani a crescut de la 20% la 20,3%, în timp ce ponderea copiilor de 0-14 ani a scăzut de la 15,9% la 15,6%. Indicele de îmbătrânire a ajuns la 130 de vârstnici la 100 de tineri. Raportul de dependență a rămas la 56,1 tineri și vârstnici la 100 de adulți.

Migrația și oferta de muncă

Emigrarea a redus oferta internă de muncă mai ales în sectoarele care depind de personal calificat. Studiul indică plecări anuale cuprinse între 53.000 și 76.000 de persoane după 1990, majoritatea tineri și activi profesional. Efectul descris este dublu: se micșorează populația de vârstă activă și se pierde capital uman în domenii precum sănătatea, construcțiile, IT-ul și serviciile specializate.

În 2021, numărul cetățenilor români domiciliați sau aflați în străinătate era de 5.658.711, conform datelor Ministerului Afacerilor Externe citate în studiu. În 2024, România avea 3.104.772 de cetățeni în statele Uniunii Europene, potrivit ediției 2025 a raportului Eurostat privind demografia Europei.

După 2022, relația dintre intrări și ieșiri s-a schimbat: soldul migrației a devenit pozitiv cu circa 85.000 de persoane, iar în 2023 a fost de 82.000. În 2024, însă, soldul net a coborât la 58.800. Această imigrație poate reduce unele lipsuri de personal, dar nu înlocuiește automat pierderea populației active și nu neutralizează declinul natural.

Structura ocupării

În 2023, 43,2% din populație era activă economic, iar 40,8% era ocupată. Populația ocupată număra 7.696.500 de persoane. Rata de ocupare a populației de 15-64 de ani era de 63%, cu 71,7% pentru bărbați și 54,3% pentru femei.

Diferența spațială este relevantă pentru interpretarea pieței muncii: rata de ocupare ajungea la 68,6% în orașe și la 57,1% în sate. Rata șomajului era de 3% în urban și 8,8% în rural. Repartizarea pe sectoare arăta că serviciile concentrau 55,2% dintre persoanele ocupate de 15-64 de ani, industria și construcțiile 33,4%, iar agricultura 11,4%.

Concluzia studiului este că deficitul de forță de muncă are determinări demografice persistente. În 2024, sporul natural negativ a fost de 102.000 de persoane, astfel încât soldul migrator pozitiv nu a împiedicat scăderea populației rezidente. Limita principală a demersului este dată de natura sa: literatura și statisticile sunt analizate comparativ, fără o estimare cauzală proprie care să separe efectele economice, sociale, culturale și medicale ale declinului natural.

Sursa: ASPECTS OF LABOR MARKET DEVELOPMENTS IN ROMANIA

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate