

Inteligența artificială poate deveni un motor important al creșterii economice, însă extinderea investițiilor în acest sector aduce și vulnerabilități. În discursul prezentat la o conferință internațională, prim-viceguvernatorul BNR Leonardo Badea a legat evoluția tehnologică de evaluările bursiere, nivelul datoriilor și concentrarea capitalului. Mesajul central este că riscurile financiare ale AI nu provin automat din tehnologie, ci din eventualul decalaj dintre așteptările piețelor și rezultatele economice reale.
Potrivit relatării publicate de Bursa, Badea a descris economia următorilor ani ca fiind influențată simultan de transformări tehnologice, energetice, demografice și geopolitice. În acest context, Europa are nevoie de investiții masive pentru tehnologie, energie, apărare și competitivitate industrială.
Prim-viceguvernatorul BNR a subliniat că investițiile în inteligență artificială pot susține productivitatea și inovația pe termen lung. În același timp, evaluările bursiere ridicate, concentrarea capitalului într-un număr redus de companii și finanțarea prin îndatorare pot accentua vulnerabilitățile piețelor.
Problema identificată în discurs nu este tehnologia în sine, ci posibilitatea ca optimismul financiar să avanseze mai repede decât rezultatele economice. O companie poate dezvolta soluții cu impact major, fără ca orice evaluare asociată sectorului să fie sustenabilă.
Această diferență dintre potențialul economic și prețurile activelor poate amplifica volatilitatea. Dacă o parte importantă a capitalului este concentrată în câteva firme, o corecție într-un segment restrâns se poate transmite mai rapid către piețe și investitori.
Adoptarea AI rămâne însă inegală. Sursa arată că proporția companiilor care folosesc astfel de tehnologii a crescut în Uniunea Europeană de la 8% în 2023 la 20% în anul precedent discursului. În România, nivelul indicat a fost de aproximativ 5%, cu un decalaj mai pronunțat în rândul întreprinderilor mici și mijlocii.
Diferența se vede și la nivelul populației. În 2025, 17,8% dintre români utilizau inteligența artificială, față de 32,7% în Uniunea Europeană, potrivit datelor prezentate de Badea. În lipsa unor competențe digitale mai solide, aportul tehnologiei la productivitate poate rămâne limitat.
Discursul a plasat riscurile AI într-un tablou mai larg al stabilității financiare. Nivelurile ridicate ale datoriei publice, randamentele obligațiunilor și necesarul persistent de finanțare pot majora costul capitalului pentru întreaga economie.
Pentru România, prima de risc suveran influențează condițiile de finanțare ale companiilor și investițiile private. În același timp, extinderea fondurilor de investiții și a intermedierii nebancare diversifică sursele de finanțare, dar poate crea și expuneri comune între instituții.
Leonardo Badea a insistat că reziliența nu înseamnă absența șocurilor, ci capacitatea sistemului financiar de a le absorbi fără întreruperea funcțiilor esențiale. De aici rezultă nevoia ca dezvoltarea piețelor de capital să fie însoțită de monitorizarea interdependențelor.
Pentru România, provocarea este dublă: accelerarea adoptării tehnologiilor care pot crește productivitatea și consolidarea mecanismelor capabile să limiteze transmiterea șocurilor. Inteligența artificială poate susține economia doar dacă investițiile sunt însoțite de competențe, finanțare diversificată, evaluări realiste și instituții pregătite să gestioneze noile riscuri.
Vezi și: Leonardo Badea: Adoptarea lentă a inteligenței artificiale limitează productivitatea României — roconomia.ro.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de bursa.ro.







