

Economia României combină două semnale aparent contradictorii: un avans trimestrial puternic și o contracție anuală estimată pentru 2026. PIB-ul a crescut cu 2,1% în trimestrul al treilea față de trimestrul anterior, dar consumul rămâne sub presiune, iar industria funcționează sub potențial. Potrivit prognozei Comisiei Europene prezentate de TVR Info, reculul din acest an ar putea fi urmat de o creștere de 1,8% în 2027 și de 2,2% în 2028.
Avansul trimestrial arată schimbarea față de perioada imediat anterioară, în timp ce estimarea anuală compară întreaga activitate din 2026 cu cea din 2025. Cele două măsurători pot evolua diferit, mai ales când economia pornește de la un nivel redus la începutul anului.
În cazul României, creșterea de 2,1% din trimestrul al treilea vine după o scădere de 0,3% în trimestrul anterior. Chiar dacă ritmul trimestrial este important, el nu șterge automat rezultatele slabe acumulate în primele nouă luni. România a avut al doilea cel mai mare avans trimestrial din Uniunea Europeană, după Irlanda, potrivit informațiilor prezentate de TVR Info.
Economiștii citați de sursă pun avansul modest al economiei pe seama investițiilor realizate în proiecte finanțate prin PNRR. Acestea pot susține activitatea pe termen scurt și pot îmbunătăți capacitatea de producție, însă efectul lor depinde de implementarea proiectelor și de atragerea fondurilor disponibile.
Pe de altă parte, consumul populației este în scădere. Pentru gospodării, o creștere trimestrială a PIB-ului nu se traduce automat într-o putere de cumpărare mai mare, mai ales într-un context în care inflația și măsurile de consolidare fiscală afectează cererea internă.
Industria continuă să funcționeze sub potențial, ceea ce limitează amploarea redresării. Astfel, economia poate primi un impuls din investiții fără ca acesta să fie încă suficient pentru o relansare generalizată, vizibilă în consum și producție.
Comisia Europeană estimează o contracție de 0,3% pentru 2026, după ce anterior anticipa o ușoară creștere. Pentru 2027, instituția prognozează un avans de 1,8%, iar pentru 2028, unul de 2,2%. Aceste cifre descriu o revenire treptată, nu o accelerare puternică.
În același timp, deficitul bugetar ar urma să coboare la 6% din PIB în 2026, dar să rămână peste 5% până în 2028, potrivit estimărilor citate. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat că deficitele mari se traduc în datorie publică suplimentară și costuri mai ridicate de finanțare.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a indicat nevoia de investiții străine și de atragere mai eficientă a fondurilor europene. Adrian Negrescu, citat de TVR Info, consideră că din 2027 economia ar putea reveni pe creștere, concomitent cu reducerea inflației și apropierea de țintele de deficit.
Datele indică o revenire posibilă, nu o relansare deja consolidată. Creșterea din trimestrul al treilea și investițiile pot susține economia, însă consumul slab, industria sub potențial și deficitul ridicat limitează spațiul de manevră. Prognoza pentru 2027 trebuie, prin urmare, privită ca un scenariu condiționat de absorbția fondurilor europene, controlul dezechilibrelor bugetare și îmbunătățirea activității economice.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de tvrinfo.ro.







