STUDIU. Ion: Stocurile de capital străin au crescut în România, dar ponderea în PIB rămâne sub media regională
STUDIU. Ion: Investițiile străine au susținut economia României, dar rămân sub nivelul altor state din regiune

Impactul investițiilor străine directe asupra unei economii nu poate fi evaluat doar prin valoarea capitalului intrat într-un anumit an. Contează și stocul acumulat, raportarea acestuia la PIB, distribuția pe sectoare și capacitatea investițiilor de a genera exporturi, productivitate și transfer tehnologic. Studiul The Economy of Romania and Foreign Direct Investments, semnat de Ion Botescu și publicat în 2021 de Ovidius University Annals Economic Sciences Series, analizează tocmai aceste relații.

Cercetarea pornește de la o documentare teoretică și utilizează metode cantitative, o analiză comparativă și date publicate de Banca Națională a României și UNCTAD. Obiectivul este identificarea caracteristicilor fluxurilor de investiții străine directe și măsurarea rolului lor în economia României, inclusiv prin comparația cu 11 foste state socialiste care au intrat ulterior în Uniunea Europeană.

Fluxuri volatile și sensibilitate la crize

Înainte de 1989, legislația românească permitea doar într-o măsură limitată participarea capitalului străin. Asocierile trebuiau să păstreze majoritatea românească, iar numărul redus de întreprinderi mixte a avut efecte asupra nivelului tehnologic și competitivității produselor românești.

După schimbarea regimului, accesul investitorilor străini a fost liberalizat, iar unele facilități fiscale au fost mai favorabile capitalului străin decât celui autohton. România a atras fluxuri ridicate în anii de dinaintea crizei financiare globale, când aderarea la NATO și UE și privatizările au îmbunătățit atractivitatea investițională. Ulterior, fluxurile au scăzut sub nivelurile din 2006 și 2008. Între 2015 și 2019 s-a observat o ușoară revenire, urmată în 2020 de o reducere cu 60% față de anul anterior.

Raportul dintre fluxurile anuale și PIB ilustrează schimbarea de amplitudine: 6,25% în 2008, 2,13% în 2015 și 2,36% în 2019. Studiul indică mai multe explicații posibile pentru diminuare: reducerea oportunităților de privatizare, atitudini ale unor factori de decizie, infrastructura de transport insuficientă și deficitele de resurse umane.

Ce măsoară stocurile

În 2019, stocurile de investiții străine directe din România însumau 97 de miliarde de dolari, față de 68,6 miliarde în 2010 și 6,9 miliarde în 2000. PIB-ul era de 250 de miliarde de dolari în 2019. În termeni relativi, stocurile reprezentau 38,8% din PIB, sub 47,6% în cazul fostelor state socialiste membre ale UE și sub 41,7% la nivel global.

Comparația este importantă deoarece România nu este analizată în izolare. În 2000, ponderea stocurilor în PIB era de 18,4% în România, față de 25,9% în grupul regional și 21,9% la nivel global. În 2010, România ajunsese la 41,2%, depășind nivelul global de 30%, dar în 2019 indicatorul românesc a rămas sub cel regional și global. Ungaria avea 59,8%, Cehia 68,1%, iar Estonia 87,2%.

Aceste date nu măsoară singure calitatea investițiilor și nu demonstrează o relație cauzală directă între capitalul străin și ritmul PIB. Ele descriu poziția relativă a României și susțin concluzia studiului că există spațiu pentru creșterea fluxurilor.

Structură sectorială și efecte comerciale

Industria concentra 40,4% din stocuri, urmată de construcții și imobiliare, comerț și intermedieri financiare și asigurări. Investițiile de tip greenfield reprezentau 61,8% din stocuri, asociindu-se cu dezvoltarea capacităților de producție și cu locuri de muncă. Investițiile pe angajat în companiile multinaționale erau de două ori mai mari decât în firmele cu capital românesc, dar ritmul de creștere al componentei greenfield a fost inferior celui al stocurilor totale în ultimii zece ani analizați.

Contribuția la comerțul exterior este mare, însă nu uniform favorabilă. În 2019, companiile cu capital străin realizau 74,2% din exporturile de bunuri și 68,2% din importuri, cu un deficit absolut de 6,7 miliarde de euro. La servicii, ponderile erau de 49,9% și 41,7%, iar soldul era pozitiv, de 5,8 miliarde de euro.

Limitele evidențiate de autor includ orientarea redusă spre activități bazate pe cunoaștere, concentrarea teritorială în București-Ilfov, dependența de capital extern și exploatarea resurselor naturale de către companii străine. Studiul concluzionează că investițiile directe au un rol major, dar efectul lor economic depinde de sectoarele în care se concentrează și de capacitatea economiei de a transforma capitalul atras în activități cu valoare adăugată mai mare.

Sursa: The Economy of Romania and Foreign Direct Investments

Alte articole

Economistii.ro este un proiect media non-profit dedicat promovării unei noi economii axate pe echitate, pe respectul față de ființa umană, față de resursele materiale și imateriale ale României.
@2025 economistii.ro - Toate drepturile rezervate