Economia României intră în următorul an cu perspective prudente, pe fondul incertitudinii politice și al presiunilor asupra finanțelor publice. Analiștii consultați de TVR Info estimează o creștere economică între 0 și 0,5%, în timp ce euro ar putea ajunge la 5,40-5,50 lei. Aceste valori sunt scenarii, nu certitudini. Prin urmare, evoluția lor depinde de politicile fiscale, de deciziile Băncii Naționale, de inflație și de contextul geopolitic regional.
La începutul lunii octombrie, euro era vândut la casele de schimb din centrul Bucureștiului cu aproximativ 5,38-5,39 lei, iar cursul de referință anunțat de Banca Națională era de 5,33 lei. Cotațiile au coborât ușor față de recordul anterior, însă analiștii se așteaptă la noi fluctuații.
În acest context, Adrian Codîrlașu, președintele CFA România, a indicat pentru TVR Info un interval estimativ de 5,40-5,50 lei pentru un euro anul viitor și a semnalat posibilitatea ca nivelul final să fie chiar mai ridicat. O asemenea evoluție nu este automată, deoarece moneda poate reacționa la ieșirile de capital, la necesarul de finanțare externă și la percepția asupra stabilității economice.
Estimările prezentate de analiști plasează deficitul bugetar în jurul a 6% din PIB. Dacă dezechilibrul se menține la un nivel ridicat, costurile de finanțare ar putea crește, iar preocupările privind sustenabilitatea datoriei publice s-ar putea accentua.
De asemenea, scăderea ratingului de țară este indicată drept unul dintre cele mai importante riscuri. Ratingul nu stabilește singur cursul leului, însă o deteriorare a evaluării poate reduce încrederea investitorilor și poate scumpi împrumuturile statului și companiilor.
Economia este estimată să avanseze între 0 și 0,5%, ceea ce ar însemna o revenire modestă, cu efecte limitate asupra veniturilor și consumului. Alexandra Smedoiu, vicepreședinta CFA România, a arătat că salariile nu au ținut pasul cu inflația, astfel că presiunea asupra puterii de cumpărare ar putea continua.
Șomajul este încă redus, potrivit analistei, însă indicatorul trebuie privit împreună cu stabilitatea și calitatea locurilor de muncă. Așadar, o rată scăzută a șomajului nu garantează automat o îmbunătățire a nivelului de trai.
Economiștii anticipează o coborâre a inflației spre 4% și o posibilă reducere a dobânzii de referință, aflată la 6,5%. Totuși, momentul și amploarea unei asemenea decizii depind de evoluția prețurilor, a cursului și a anticipațiilor inflaționiste.
Un alt test îl reprezintă continuarea investițiilor după încheierea PNRR la 31 august. În paralel, extinderea războiului din Ucraina ar putea afecta energia, comerțul și sentimentul investitorilor.
Prin urmare, estimările trebuie privite ca repere, nu ca rezultate garantate. Cursul, deficitul, inflația și creșterea economică vor depinde de politicile publice, de reacția investitorilor și de evoluția riscurilor externe. Pentru populație, presiunea asupra puterii de cumpărare poate persista chiar dacă inflația și dobânzile ar începe să scadă.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de tvrinfo.ro.
