Depozitele de gaze ale României au depășit 80%, peste ținta europeană stabilită pentru 1 octombrie, iar autoritățile transmit că gospodăriile sunt protejate pentru sezonul rece. Totuși, un nivel ridicat al stocurilor nu înseamnă automat prețuri mici sau acces fără probleme la toate volumele necesare. Declarațiile secretarului de stat Cristian Bușoi separă clar cele două teme: siguranța aprovizionării pentru consumatorii casnici și presiunea tot mai mare asupra industriei.
La Forumul Gazelor Naturale, Cristian Bușoi a declarat, potrivit Digi24 și Agerpres, că România are stocuri peste media Uniunii Europene și peste pragul de 80% prevăzut de legislația europeană. Producția internă urmează să continue și în lunile de iarnă, ceea ce oferă o sursă suplimentară de alimentare.
Oficialul Ministerului Energiei a susținut că populația este asigurată atât în privința cantităților, cât și a prețurilor. Aceeași situație ar fi valabilă pentru sistemele centralizate de încălzire. Afirmația reprezintă însă o garanție oficială pentru anumite categorii de consumatori, nu o dovadă că întreaga piață este ferită de volatilitate.
În timp ce stocurile indică o pregătire mai bună decât în anii de criză, prețul gazelor rămâne ridicat. Bușoi a indicat un nivel de aproximativ 80 de euro în octombrie 2026, față de oferte de 30-35 de euro în aceeași perioadă a anului precedent.
El a legat această evoluție de conflictul din Orientul Mijlociu, blocarea Strâmtorii Ormuz și afectarea unor capacități de producție din Qatar. În plus, Europa concurează cu Asia pentru gazele naturale lichefiate livrate din Statele Unite, ceea ce poate menține tensiunea pe piață chiar și atunci când rezervele interne sunt suficiente.
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz ar putea contribui la o normalizare a prețurilor, în evaluarea prezentată de secretarul de stat. El a precizat însă că la nivel european există îngrijorări atât privind costurile, cât și accesul efectiv la volumele necesare.
Diferența cea mai importantă față de consumul casnic apare în cazul marilor consumatori industriali. Statul nu dispune, în prezent, de resurse bugetare pentru a compensa noi diferențe de preț la gaze și electricitate, iar reducerea deficitului limitează posibilitatea unor scheme suplimentare de sprijin.
Această vulnerabilitate poate transforma o problemă energetică într-una economică. Chiar dacă populația beneficiază de protecție, costurile ridicate pot afecta producția, investițiile și competitivitatea companiilor mari, mai ales în sectoarele cu un consum intens de energie.
Bușoi a afirmat că nu se anticipează repetarea crizei din 2022. România are, în opinia sa, o anumită protecție deoarece este unul dintre cei mai mari producători de gaze din Europa. Totuși, această poziție nu izolează complet piața locală de evoluțiile internaționale.
Reprezentantul Ministerului Energiei a susținut și menținerea unor condiții favorabile pentru investițiile în producția europeană de gaze. El nu a cerut neapărat granturi europene, ci acces la finanțare comercială și proceduri de autorizare care să nu descurajeze proiectele.
Argumentul este legat de reducerea importurilor din Rusia și de avantajele producției locale, inclusiv locuri de muncă, venituri fiscale și standarde de mediu considerate mai stricte decât în unele state exportatoare. În același timp, orientarea Uniunii Europene către regenerabile și tehnologii curate menține dezbaterea deschisă asupra rolului gazului în tranziția energetică.
Pentru gospodării, mesajul oficial este unul de stabilitate, dar pentru economie imaginea rămâne mai nuanțată. Depozitele peste 80% reduc riscul unei crize de volum, nu și expunerea la prețurile internaționale. Iarna va testa, prin urmare, nu doar rezervele României, ci și capacitatea statului de a proteja competitivitatea industriei fără a accentua deficitul bugetar.
Vezi și: Depozitele de gaze au trecut de 80%, dar prețurile ridicate mențin presiunea asupra economiei — roconomia.ro.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
