IMM-urile intră în 2026 cu o listă de riscuri diferită față de anul precedent. Concurența neloială a devenit principala problemă indicată de respondenții Cartei Albe a IMM-urilor, iar importurile și neplata facturilor au avansat puternic în clasament. În paralel, companiile văd cererea internă drept cea mai importantă oportunitate, își protejează lichiditatea și privesc digitalizarea cu mai mult interes. Datele descriu percepțiile antreprenorilor, nu măsoară direct întreaga economie.
Concurența neloială este menționată de 57,28% dintre respondenți și ocupă primul loc în topul dificultăților. În ediția din 2025, aceeași problemă se afla pe poziția a doua.
Schimbarea cea mai amplă vizează concurența produselor din import. Aceasta este indicată de 48,44% dintre IMM-uri și urcă de pe locul al cincilea pe locul al doilea. Evoluția sugerează că presiunea resimțită de firme nu se limitează la competiția internă, ci include și produsele aduse din afara țării.
Neplata facturilor de către terți completează primele trei probleme, cu un procent de 42,41%. Potrivit rezultatelor prezentate, această dificultate a avansat de pe locul al șaselea în 2025, ceea ce accentuează problema încasărilor și a fluxurilor de numerar.
În clasamentul oportunităților, cererea de pe piața internă este indicată de 94,80% dintre antreprenori. Ponderea este mult peste nivelul de 57,89% raportat în ediția precedentă.
Realizatorii studiului asociază această creștere cu orientarea companiilor către consolidarea afacerilor în România, pe fondul incertitudinilor economice și geopolitice. Exporturile ocupă locul al doilea, cu 52,81% dintre răspunsuri, iar digitalizarea este considerată o oportunitate de 36,90% dintre participanți.
Interesul pentru tehnologii noi rămâne însă redus. Doar 12,06% dintre respondenți au inclus investițiile în acest domeniu în clasamentul oportunităților, fapt care poate indica fie constrângeri financiare, fie o preferință pentru soluții cu efect imediat asupra activității.
Finanțarea capitalului de lucru ocupă primul loc între nevoile companiilor. Rezultatul indică presiuni asupra lichidităților și dificultăți în obținerea resurselor necesare funcționării și dezvoltării.
În același timp, interesul pentru echipamente și utilaje a scăzut, potrivit studiului. IMM-urile par să amâne investițiile majore și să prioritizeze cheltuielile curente, o strategie care poate proteja activitatea pe termen scurt, dar limitează modernizarea.
Piața muncii din sectorul IMM transmite un semnal similar. În 2026, media angajărilor a fost de 3,15 salariați pentru fiecare companie, în timp ce plecările au ajuns la 3,25 salariați. Soldul net a fost, astfel, negativ, la minus 0,10 salariați pe IMM.
Rezultatele trebuie interpretate cu prudență. Cercetarea surprinde ceea ce companiile percep ca probleme și oportunități, iar răspunsurile pot fi influențate de dimensiunea firmelor, domeniul de activitate sau contextul regional. Ele nu înlocuiesc indicatorii statistici privind importurile, lichiditatea, investițiile ori ocuparea.
Datele indică o economie IMM mai prudentă, preocupată de cash-flow și de apărarea pieței interne. Ele trebuie citite ca un barometru al percepțiilor companiilor, nu ca o măsurătoare exhaustivă a performanței economice. Tocmai de aceea, presiunile semnalate ar trebui verificate prin statistici privind comerțul, investițiile, insolvențele și ocuparea, înaintea unor concluzii definitive.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Economedia.ro.
