

Soldul conjunctural oferă o imagine asupra direcției în care managerii anticipează evoluția afacerilor, nu asupra rezultatelor deja înregistrate. În comerț, datele prezentate de HotNews pe baza unei anchete INS arată o combinație relevantă pentru consum: vânzările sunt prevăzute să stagneze, în timp ce intențiile de majorare a prețurilor sunt numeroase. Presiunea este mai ridicată la comercianții de mașini și la cei care vând alimente, băuturi și tutun.
Institutul Național de Statistică nu le cere firmelor să estimeze cu câte procente vor crește sau vor scădea prețurile. Managerii aleg între trei variante: creștere, stagnare sau diminuare.
Indicatorul rezultă din diferența dintre ponderea răspunsurilor care anticipează o creștere și ponderea celor care prevăd o scădere. Prin urmare, un sold de plus 35% nu înseamnă că prețurile vor fi majorate cu 35%, ci că opiniile favorabile scumpirilor sunt mult mai numeroase decât cele privind ieftinirile.
Răspunsurile sunt ponderate în funcție de cifra de afaceri. Astfel, perspectiva unui lanț comercial mare cântărește mai mult în rezultatul agregat decât opinia unui magazin de dimensiuni reduse.
Potrivit datelor prezentate de HotNews, 38% dintre comercianți se așteaptă la creșterea prețurilor, iar 3% anticipează scăderi. Pentru vânzările din trimestrul al patrulea, soldul este zero, ceea ce indică stagnare.
În același timp, estimarea pentru activitatea economică generală este de plus 1%, iar cea privind numărul de angajați ajunge la plus 2%. Rezultatul sugerează că firmele nu văd o accelerare clară a cererii, dar iau în calcul prețuri mai mari.
Presiunea este maximă în comerțul cu autovehicule, unde soldul privind prețurile ajunge la plus 46%. În sectorul alimentelor, băuturilor și tutunului, indicatorul este de plus 40%, cu efect direct asupra cheltuielilor curente ale gospodăriilor.
Comercianții mari, cu peste 500 de angajați, anticipează o îmbunătățire a activității și sunt singurii care indică intenții vizibile de angajare. La firmele mici, cu mai puțin de 50 de salariați, așteptările sunt negative atât pentru activitate, cât și pentru numărul de angajați.
Companiile mijlocii au cele mai puternice intenții de scumpire, deși sunt pesimiste în privința activității. Ponderea cifrei de afaceri face ca optimismul marilor jucători să influențeze mai mult rezultatul total al sectorului.
Cererea insuficientă este indicată drept principal obstacol de 16% dintre comercianți, procent care urcă la 29% în cazul firmelor mici. Costurile și scăderea puterii de cumpărare pot determina majorări de preț chiar și atunci când clienții cumpără mai puțin.
Un exemplu distinct îl reprezintă benzinăriile. Managerii lor descriu trimestrul anterior drept cel mai favorabil din comerț, dar anticipează o deteriorare pentru perioada următoare și consideră că au stocuri prea mari. Ancheta nu explică această diferență.
De aceea, rezultatele trebuie citite ca indicatori de încredere și de anticipație. Ele nu înlocuiesc datele privind vânzările sau prețurile efectiv înregistrate și nu pot măsura singure amploarea viitoarelor scumpiri.
Datele nu indică încă o creștere efectivă a prețurilor, ci un climat în care comercianții se pregătesc să opereze majorări, în pofida unei cereri fără dinamism. Pentru consumatori, combinația dintre putere de cumpărare redusă și costuri mai mari rămâne principalul risc urmărit în trimestrul al patrulea.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.







