

Pierderile companiilor de stat de la nivel central au ajuns, în 2024, la aproximativ un miliard de euro, potrivit datelor prezentate de vicepremierul Marian Neacșu. Din cele 165 de societăți aflate în coordonarea autorităților centrale, patru au generat 90% din pierderile raportate. În același timp, datoriile cumulate au fost estimate la 18 miliarde de lei.
Cifrele arată o concentrare importantă a problemelor financiare. Totuși, informațiile anunțate public nu permit încă o evaluare completă a fiecărei companii sau a măsurilor pregătite pentru redresare.
Marian Neacșu a prezentat situația într-o intervenție televizată, în contextul anunțării unui program pentru eficientizarea întreprinderilor publice. Potrivit vicepremierului, România are 1.639 de societăți de stat. Dintre acestea, 165 sunt administrate la nivel central, iar celelalte se află în coordonarea autorităților locale.
Estimarea de aproximativ un miliard de euro privește pierderile societăților centrale înregistrate în 2024. Neacșu a spus că patru companii sunt responsabile pentru 90% din total, însă datele citate nu includ o listă completă și nici o defalcare individuală.
Vicepremierul a menționat CFR Marfă printre societățile cu pierderi și datorii importante. Nu este clar însă dacă aceasta se numără printre cele patru companii care concentrează cea mai mare parte a pierderilor. Nici identitatea celorlalte societăți nu a fost prezentată în informațiile disponibile.
În paralel, datoriile totale ale companiilor de stat au fost estimate la circa 18 miliarde de lei. Suma indică presiunea financiară acumulată, dar nu este însoțită de o separare între datorii comerciale, bugetare și financiare. De asemenea, nu există o distribuție publică a acestora pe companii.
Neacșu a atribuit problemele unor deficiențe de management și lipsei de performanță, despre care a afirmat că persistă de mai mulți ani. El a admis și că autoritatea responsabilă cu monitorizarea eficientizării managementului nu și-a îndeplinit rolul așteptat.
Reforma companiilor publice ar urma să țină cont de criteriile de performanță asociate guvernanței corporative și de angajamentele asumate prin PNRR. Potrivit declarațiilor vicepremierului, programul va porni de la analize și demersuri realizate în timpul guvernării precedente.
Deocamdată, detaliile programului rămân limitate. Nu au fost prezentate criteriile de evaluare, calendarul intervențiilor, obiectivele financiare sau măsurile distincte pentru societățile care ar putea fi redresate.
Vicepremierul a susținut că deciziile nu pot fi luate într-un cerc restrâns. În schimb, fiecare întreprindere ar trebui analizată separat, în funcție de cauzele pierderilor, nivelul datoriilor, activitatea economică și perspectivele de redresare.
Datele anunțate arată amploarea dezechilibrelor, dar nu clarifică încă toate cauzele și soluțiile. Pentru evaluarea reformei vor fi necesare informații detaliate pe societăți, indicatori verificabili și un calendar public.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.







