

Creșterea accelerată a cumpărăturilor realizate de români pe platforme online din afara Uniunii Europene începe să genereze îngrijorări în rândul economiștilor și al mediului de afaceri. Tot mai multe produse sunt comandate direct din Asia sau din alte piețe externe, ceea ce înseamnă că o parte importantă din banii cheltuiți de consumatori părăsește economia locală fără să contribuie semnificativ la dezvoltarea producției, distribuției sau comerțului din România.
Specialiștii atrag atenția că fiecare produs cumpărat direct din afara spațiului european reprezintă o oportunitate pierdută pentru firmele locale, pentru comercianții români și pentru bugetul de stat. În timp ce consumatorii beneficiază de prețuri atractive și o ofertă variată, economia pierde o parte din efectele pozitive pe care le-ar genera achizițiile realizate prin intermediul companiilor care operează în România sau în Uniunea Europeană.
Fenomenul are implicații și asupra pieței muncii. Dacă o parte tot mai mare a consumului se mută către platforme externe, firmele locale de distribuție, logistică, comerț și producție pot înregistra scăderi ale activității. Pe termen lung, acest lucru poate însemna mai puține investiții, mai puține locuri de muncă și o contribuție redusă la bugetele publice.
Economiștii subliniază că problema nu este comerțul internațional în sine, ci dezechilibrul care apare atunci când o economie consumă masiv produse importate fără să dezvolte suficient propria capacitate de producție și export. Într-un astfel de scenariu, deficitul comercial continuă să crească, iar dependența de piețele externe devine tot mai accentuată.
În ultimii ani, România a înregistrat deja deficite comerciale ridicate, importând semnificativ mai mult decât exportă în numeroase sectoare. Extinderea rapidă a platformelor online din afara Uniunii Europene riscă să amplifice această tendință, mai ales în domenii precum îmbrăcămintea, electronicele, produsele pentru casă și accesoriile.
Analiștii consideră că soluția nu este limitarea accesului consumatorilor la aceste platforme, ci creșterea competitivității companiilor românești, dezvoltarea producției locale și reducerea costurilor care afectează mediul de afaceri. În lipsa unor măsuri care să stimuleze economia reală, o parte tot mai mare din puterea de cumpărare a românilor ar putea continua să alimenteze dezvoltarea altor economii, în timp ce România va rămâne în principal o piață de consum.








