Sorin Grindeanu a indicat mai multe zone din Ministerul Transporturilor unde ar putea fi analizată o reorganizare: CNIR și CNAIR, autoritățile feroviare, precum și relația dintre TAROM și Aeroporturi București. Deocamdată, sunt propuneri politice aflate în etapa de centralizare, nu decizii administrative. Prin urmare, eventualele economii trebuie evaluate împreună cu riscurile juridice, operaționale și de coordonare.
Președintele PSD consideră că existența CNIR, creată în contextul PNRR, justifică o analiză privind suprapunerea atribuțiilor cu CNAIR. În prezentarea sa, cele două companii ar desfășura activități apropiate, ceea ce ar putea alimenta discuția despre reunirea lor sau despre delimitarea mai clară a responsabilităților.
Totuși, o eventuală comasare nu ar însemna automat reducerea costurilor. Ar trebui analizate contractele, proiectele aflate în derulare, sursele de finanțare și obligațiile asumate prin PNRR. În plus, reorganizarea poate produce temporar cheltuieli suplimentare, întârzieri administrative și incertitudini privind răspunderea managerială.
În același timp, Grindeanu a indicat domeniul feroviar, unde a menționat existența mai multor structuri de reglementare și siguranță. În opinia sa, trei sau patru instituții ar putea fi reunite într-o singură entitate. O asemenea soluție ar urmări, în principiu, simplificarea coordonării și eliminarea unor zone de suprapunere.
Pe de altă parte, funcțiile de reglementare, autorizare și control trebuie delimitate atent. O structură mai mare poate reduce birocrația, însă poate concentra prea multe atribuții și poate complica verificarea independentă a operatorilor feroviari.
În cazul TAROM, poziția exprimată de liderul PSD este diferită. Grindeanu a cerut o analiză privind relansarea companiei și competitivitatea acesteia, fără să prezinte o decizie concretă de comasare cu Aeroporturi București.
În acest context, el a invocat posibilitatea ca operatorul aeroportuar să ofere sprijin financiar pentru compania aeriană și a indicat relația dintre Lufthansa și aeroportul din München ca exemplu de colaborare. Afirmația a fost prezentată ca o variantă de discuție, nu ca un model adoptat pentru România.
O astfel de formulă ar necesita clarificări privind finanțarea, guvernanța și limitele sprijinului acordat unei companii de stat. De asemenea, ar trebui stabilit dacă obiectivul este o colaborare comercială, o investiție sau o reorganizare corporativă.
Conducerea PSD a stabilit ca propunerile privind instituțiile, agențiile și companiile de stat să fie centralizate în două săptămâni, potrivit informațiilor Digi24. Abia după această etapă ar urma să fie stabilite structurile vizate și forma reorganizării.
Prin urmare, discuția este încă una de principiu. Pentru Transporturi, criteriul decisiv nu va fi doar numărul instituțiilor, ci și capacitatea noilor structuri de a păstra expertiza, continuitatea proiectelor și responsabilitatea clară pentru rezultate.
Deocamdată, propunerile lui Grindeanu deschid o discuție despre eficiența administrației și viitorul unor companii de stat, nu anunță o reorganizare decisă. Următorul reper este centralizarea analizelor și definirea structurilor vizate, etapă în care vor trebui clarificate economiile reale, responsabilitățile și riscurile tranziției.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Digi24.
