Fosta uzină de materiale fotosensibile a Azomureș din Târgu Mureș ar putea intra într-un proces amplu de reconversie. Proprietarul Romaris propune păstrarea și reconfigurarea clădirilor, pe o platformă de aproximativ 6,6 hectare. În același timp, documentația urbanistică aflată în dezbatere indică un centru de cartier cu funcțiuni diverse. Realizarea proiectului depinde însă de aprobarea sa.
Potrivit informațiilor relatate de Libertatea, una dintre clădirile importante ale platformei a fost ridicată în 1985, în colaborare cu compania japoneză Fujitsu. Proiectarea ar fi urmărit rezistența la seisme extreme, sursa indicând un nivel de până la 9,4 grade pe scara Richter.
O asemenea structură ar face demolarea dificilă și costisitoare. De aceea, proprietarul propune refolosirea construcțiilor existente, nu degajarea terenului prin demolare. Structura de rezistență este descrisă ca intactă, însă compartimentările interioare și fațadele au fost afectate de anii în care clădirile nu au mai fost folosite.
Platforma cuprinde zeci de clădiri industriale. Printre acestea se află hale și construcții din beton armat, cu înălțimi de până la P+9.
Planul Urbanistic Zonal inițiat pentru teren se află în dezbatere publică. Forma prezentată propune transformarea fostei platforme într-un centru de cartier, cu spații de servicii, locuințe, depozitare și activități de mică producție nepoluantă.
Totodată, sunt prevăzute utilizări pentru comunitatea locală. Acestea ar putea acoperi educația, cultura, comerțul și serviciile, conform informațiilor citate de Libertatea din relatări publicate de Observator News, Economica.net și Profit.ro.
Proiectul se adresează locuitorilor din Târgu Mureș și persoanelor din localitățile apropiate. Prin combinarea funcțiunilor, propunerea s-ar diferenția de un proiect concentrat exclusiv pe apartamente.
Conform informațiilor publicate de Profit.ro și preluate de Libertatea, locuințele ar putea ocupa cel mult 20% din suprafața construită. Această limită face parte însă din documentația analizată și nu reprezintă încă forma definitivă a viitorului cartier.
Secția de materiale fotosensibile a funcționat din anii ’80 și a produs filme fotografice și medicale. La un moment dat, fabrica ar fi asigurat aproximativ 75% din necesarul de film radiologic al spitalelor din România, potrivit sursei.
Digitalizarea a redus viabilitatea economică a producției, iar fabrica a fost închisă. De aproape 15 ani, multe clădiri au rămas neutilizate, fiind folosite doar ocazional pentru evenimente culturale sau spectacole.
Prin urmare, proiectul de reconversie nu este încă o investiție aprobată. Funcțiunile, ponderea locuirii și calendarul lucrărilor vor depinde de aprobarea documentației și de etapele ulterioare de autorizare.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de Libertatea.
