Comerțul exterior al României a rămas dezechilibrat în primele șapte luni din 2026, chiar dacă deficitul s-a redus ușor față de aceeași perioadă a anului trecut. Datele INS indică exporturi de 58,26 miliarde de euro și importuri de 77,54 miliarde de euro. Prin urmare, diferența reflectă nu doar un total contabil, ci și structura economiei românești.
În perioada ianuarie-iulie 2026, deficitul balanței comerciale a ajuns la 19,27 miliarde de euro, potrivit datelor INS prezentate de HotNews.ro. Valoarea este cu 214,7 milioane de euro, respectiv 1,1%, sub nivelul consemnat în aceeași perioadă din 2025.
În luna iulie, exporturile au însumat 9,24 miliarde de euro, iar importurile au ajuns la 12 miliarde de euro. Astfel, deficitul lunar s-a situat la aproximativ 2,8 miliarde de euro.
Totodată, indicatorul trebuie interpretat prin prisma metodologiei statistice. Exporturile sunt evaluate FOB, la valoarea mărfurilor până la ieșirea din țară, în timp ce importurile sunt evaluate CIF și includ costuri precum transportul și asigurarea până la intrarea în România. Diferența rămâne relevantă pentru balanța comercială, însă cele două totaluri nu măsoară în condiții perfect identice producția internă.
Structura vânzărilor externe indică integrarea puternică a României în economia europeană. Aproximativ trei sferturi din comerțul exterior se desfășoară cu state europene, iar mașinile și echipamentele de transport reprezintă aproape 45% din exporturi.
În plus, alte produse manufacturate contribuie cu aproximativ 28%. Categoria include componente auto, echipamente industriale, aparatură electrică, produse metalice și textile, conform structurii prezentate în sursa citată.
Aceste ponderi confirmă rolul industriei în economia exportatoare. Totuși, legătura cu lanțurile industriale europene nu elimină vulnerabilitățile. Valoarea adăugată obținută local și dependența de componente sau materii prime importate sunt aspecte distincte, care nu pot fi evaluate doar prin valoarea exporturilor.
În sectorul alimentar, România a exportat în primele șapte luni aproximativ 4,5 miliarde de euro și a importat aproape 7 miliarde de euro. Diferența sugerează că o parte importantă a consumului intern este acoperită prin cumpărări din străinătate.
Dezechilibrul este și mai vizibil în industria chimică. Exporturile de produse chimice s-au situat la aproximativ 3,4 miliarde de euro, în timp ce importurile au depășit 11 miliarde de euro. Prin urmare, decalajul indică o dependență consistentă de furnizori externi într-un domeniu important pentru industrie și pentru numeroase produse utilizate în economie.
Totuși, deficitul comercial nu înseamnă automat că toate importurile sunt neproductive. Echipamentele, materiile prime și componentele pot susține producția viitoare. În schimb, dezechilibrele persistente la alimente și produse chimice arată limitele capacității interne de a acoperi cererea și de a urca pe lanțul valoric.
Datele descriu o economie conectată la lanțurile industriale europene, dar încă dependentă de importuri în domenii esențiale. Reducerea modestă a deficitului nu schimbă această realitate. O îmbunătățire durabilă a balanței comerciale presupune nu doar exporturi mai mari, ci și consolidarea producției interne cu valoare adăugată mai ridicată.
Sursă: Articolul are ca punct de plecare informațiile publicate de HotNews.ro.
